Alertă de gradul 1 – pe Canalul Panama

Comandorul panamez Osvaldo Urrena, comandantul Task Force 803, oferă – la baza navală Vasco Nunez de Balboa – reperele generale, ale exerciţiului PANAMAX 2011, tuturor reprezentanţilor unităţilor din statele participante la această veritabilă demonstraţie de forţă, în centrul Americii.
Fotografie de Jose Lopez Jr.
_______________________

La Washington D.C., Departamentul Apărării a anunţat că, pe 16 august a.c., a început unul dintre exerciţiile militare multinaţionale de mare amploare, din lume, menit a testa planurile de apărare a Canalului Panama. Peste 3.500 de militari şi civili, din 17 state iau parte la exerciţiul simbolic numit PANAMAX 2011, care va dura 12 zile, fiind coordonat de Comandamentul de Sud al Statelor Unite/Southcom.

Sponsorii acestei impresionante demonstraţii de forţă? Guvernul din Panama şi Southcom.

Organizatorii lui PANAMAX 2011 îl consideră o operaţiune combinată, de arme întrunite, menită să apere una dintre căile navigabile din lume, ce se numără printre cele mai strategice – având şi o importanţă economică crucială pentru comerţul global.

Exerciţiul din acest an se concentrează pe construirea interoperabilităţii şi a capacităţii de luptă, care vor fi necesare pentru a apăra canalul în cazul unei ameninţări – a precizat purtătorul de cuvânt al Southcom, Jose Ruiz.

El a mai declarat: “sperăm că niciodată nu va fi nevoie să apărăm Canalul Panama de o ameninţare gravă, dar formarea şi antrenarea capacităţii de luptă este o parte foarte importantă a puterii de a fi în măsură să răspunzi la ameninţările emergente. În timp ce ţările participante au un interes în canal, două treimi din traficul maritim, prin acesta, este realizat de nave din Statele Unite ale Americii”.

Exerciţiul va testa comanda şi controlul forţelor în operaţiuni maritime, aeriane, terestre, spaţiale şi cibernetice. Scenariile de acţiuni succesive includ şi acţiuni ale scafandrilor de luptă, instalarea de baraje pentru control antidrog şi misiuni de cercetare pe râurile din zonă.

PANAMAX 2011 se va desfăşura în Panama, Texas, Florida şi în zona riverană fluviului Mississippi, până la 26 august. Primul exerciţiu de acest tip a avut loc în anul 2003, atunci participanţii fiind militari din SUA, Panama şi Chile. Ulterior numărul statelor participante ajungând, la una dintre ediţiile recente, la 20. Semn al conştientizării importanţei Canalului Panama, pentru securitatea regională.

O preocupare ce determină soluţii şi acţiuni comune ale ţărilor din America – de nord, centrală şi cea latină.

Obama cheamă la raport intelligence-ul din Pakistan!

Postul de radio “Vocea Americii” a difuzat informaţia conform căreia premierul pakistanez Yousuf Raza Gilani a declarat că este îngrijorat în legătură cu decizia Statelor Unite de a suspenda 800 milioane $, adică o treime din ajutorul militar acordat ţării sale. Oficialul de la Islamabad a mai declarat că, în timp ce lupta împotriva militanţilor islamici, din teritoriul naţional, este războiul Pakistanului, practic toată lumea beneficiază de eforturile statului pakistanez.

Afirmaţiile şefului executivului de la Islamabad survin într-un moment în care directorii structurilor pakistaneze de informaţii s-au deplasat la Washington D.C., pentru a purta discuţii cu oficiali americani şi

cu generalul James Mattis, comandantul USCECOM – Comandamentul Central american, situat la Baza Forţelor Aeriene, de la MacDrill, în Tampa, Florida.

Relaţiile dintre cele două state au devenit tensionate după efectuarea raidului american, pe teritoriul pakistanez,

soldat, în luna mai, cu lichidarea lui Osama bin Laden.

Guvernul pakistanez s-a confruntat atât cu acuzaţia conaţionalilor, de a fi tolerat acest raid american, despre care practic nici nu fusese anunţat,

cât şi cu aceea a partenerului de peste Ocean, că ar fi ştiut, dar nu a divulgat locul unde se găsea liderul al-Qaida.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, colonelul David Lapan, a declarat că decizia de a stopa o treime din ajutoarele militare americane pentru Pakistan este un răspuns la hotărârea Islamabadului, de a expulza instructorii militari şi de a institui limite privind vizele pentru personalul Casei Albe.

Anterior, unii oficiali pakistanezi au avertizat că ar putea retrage trupele care luptă cu militanţii islamici, de-a lungul graniţei cu Afganistanul.

Dar purtătorul de cuvânt al armatei pakistaneze, generalul maior Athar Abbas a declarat postului de radio menţionat că o reducere a ajutorului american nu va afecta operaţiunile antiteroriste.

El a estimat că înfrângerea teroriştilor este în intersul SUA şi al Pakistanului, dar că acordarea ajutorului militar, cu anumite condiţii, este inacceptabil.

La începutul acestei săptămâni, secretarul de stat Hillary Clinton a declarat jurnaliştilor „că suspendarea unei părţi din ajutorul către Pakistan nu înseamnă o schimbare a politicii faţă de această ţară, dar evidenţiază faptul că parteneriatul cu Pakistanul depinde de cooperare.”

La 24 de ore după declaraţia lui Hillary Clinton, ministrul pakistanez al apărării, Ahmed Mukhtar, a afirmat că dacă Statele Unite reduc ajutorul militar cu 800 milioane de dolari, guvernul de la Islamabad ar putea retrage trupele care se luptă cu talibanii – afgani şi pakistanezi -, în arealul administrat de federaţia triburilor ce se bucură de o autonomie largă la frontiera cu Afganistanul. Ahmed Mukhtar a precizat presei pakistaneze că guvernul său nu îşi poate permite să ţină trupele în munţi pentru o perioadă atât de lungă de timp.

Casa Albă confirmase, pe 10 iulie a.c., că aproape o treime din cei 2,7 miliarde $ alocaţi anual, pentru asistenţa SUA dată Pakistanului va fi suspendată. Cei 800 milioane de dolari, constituiau rambursarea sumelor cheltuite de Islamabad pentru menţinerea trupelor combatante în zona unde se ascund insurgenţii islamici.

Fiind întrebat ce părere are despre situaţia creată, fostul preşedinte pakistanez Pervez Musharraf a declarat că regretă decizia SUA, de a stopa o treime din ajutorul militar pentru ţara sa.

El a răspuns astfel unei întrebări puse de unul dintre cei prezenţi, pe 11 iulie a.c., în aula Universităţii Rice din Houston, statul Texas, unde Pervez Musharraf ţinea o alocuţiune. În cadrul acesteia, el a numit decizia americană ca fiind una „dezastruoasă”, arătând că tăierea cu o treime a ajutorului militar va slăbi capacitatea Pakistanului de a combate terorismul.

Pervez Musharraf a mai afirmat că este întristat de ceea ce observă a fi „un mediu de confruntare între Pakistan şi Statele Unite.” În viziunea lui, relaţiile bilaterale ar putea fi îmbunătăţite dacă SUA ar lua în considerare sensibilităţile pakistaneze şi ar respecta suveranitatea ţării sale.

Musharraf, care a preluat puterea, în Pakistan, printr-o lovitură militară de stat, a precizat jurnaliştilor, de peste Ocean, că ia în calcul o candidatură proprie la alegerile prezidenţiale din 2013.

O surpriză de proporţii a venit de la Beijing. Deşi acolo se afla, în vizită oficială, amiralul Mike Mullen, şeful Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, din armata SUA, la 12 iulie a.c., China a promis sprijinul său pentru aliatul său apropiat – Pakistanul, asta după ce Statele Unite au anunţat suspendarea celor 800 milioane de dolari destinaţi iniţial armatei pakistaneze.

Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe, Hong Lei, a declarat presei: “Pakistanul este o ţară importantă în Asia de Sud. Stabilitatea şi dezvoltarea Pakistanului este strâns legată de pacea şi stabilitatea în această zonă. China a oferit întotdeauna asistenţă pentru Pakistan, ajutându-l să îmbunătăţească viaţa oamenilor şi să realizeze o dezvoltare durabilă a economiei şi societăţii. China va continua să procedeze la fel şi în viitor.”

Pe de altă parte, decizia americană a fost salutată de către India, care a acuzat, de mult timp, Pakistanul, că oferă adăpost grupurilor teroriste.

Până la noi dispoziţii, de la Casa Albă, pentru jurnaliştii de peste Ocean este clar că preşedintele Barack Obama vrea ca alegătorii americani să ştie că nu permite jocul dublu al autorităţilor pakistaneze, care îngăduie luptătorilor islamici să se refugieze din Afganistan, în Pakistan, fără a fi pedepsiţi.

Nu este exclus ca, pe timpul convorbirilor şefilor structurilor de informaţii de la Islamabad, cu oficialii americani, aceştia din urmă să le spună, ironic, într-o doară, proverbul pakistanez:
”Tu eşti regina, eu sunt regina, atunci cine va mai căra apa de la râu?”