Oricât de mare ar fi orgoliul marilor metropole europene, de a mai genera evenimente de interes mondial, treptat, în mod obiectiv, ochii telespectatorilor, de pe bătrânul continent se îndreaptă, din ce în ce mai des, spre evoluţiile politice, cu consecinţe pe plan economic, din Asia.
Un areal pentru care multe cancelarii politice, dar şi redacţiile unor canale media cu pretenţii, nu au la ora actuală decât clişee, bune în veacul trecut, dar ridicole în secolul XXI.
Preşedintele chinez Hu Jintao a folosit aniversarea centenarului Revoluţiei Xinhai, care a dus la sfârşitul Chinei imperiale, pentru ca să lanseze un apel la reunificarea cu Taiwanul.
Şeful statului chinez a ţinut o alocuţiune, la ceremonialul dedicat acestui eveniment, în Marea Sală a Poporului, din Beijing, pe 9 octombrie. El şi-a îndemnat compatrioţii să-şi unească eforturile pentru a contribui la împlinirea idealurilor primului preşedinte al republicii chineze, Sun Yat-sen, printr-o “mare întinerire a Chinei.”Sun Yat-sen este văzut acum ca părintele fondator al Chinei moderne şi este venerat atât de chinezii din Taiwan, cât şi de cei de pe continent. El nu mai trăia atunci când naţionaliştii au pierdut războiul civil, cu comuniştii chinezi, în 1949, şi au fugit în Taiwan.
În discursul lui, Hu Jintao a insistat pe istoria comună şi pe faptul că oamenii de pe ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan au acelaşi sânge în vine – cel de chinez. Preşedintele Republicii Populare Chineze a afirmat că, în acest moment, Taiwanul şi patria mamă au o prosperitate şi o dezvoltare comune. El a pledat pentru o unificare paşnică şi a accentuat ideea că ambele părţi ar trebui să acţioneze pentru scopul comun al dezvoltării poporului chinez.
Extrem de interesant este faptul că fostul preşedinte Jiang Zemin
a fost vizibil la ceremonia de duminică, cântând, la cei 85 de ani ai săi, imnul naţional alături de ceilalţi lideri chinezi.
În capitala Taiwanului, la Taipei, preşedintele Ma Ying-jeou
a invocat şi el personalitatea lui Sun Yat-sen, dar a subliniat că valorile apărate sunt diferite de o parte şi de alta a Strâmtorii Taiwanului.
El a sugerat autorităţilor de la Beijing să-şi amintească idealurile fundamentale ale lui Sun Yat-sen, pentru China, ca naţiune: libertate, democraţie şi distribuirea echitabilă a bogăţiei. El i-a îndemnat, pe liderii Chinei comuniste, “să mărşăluiască cu temeritate” în această direcţie!
Apoi, la Taipei, a urmat o paradă militară,
de la care nu au lipsit rachetele, tancurile şi avioanele de vânătoare.
Postul de radio Vocea Americii a reamintit ascultătorilor săi că autorităţile de la Beijing nu au renunţat la posibilitatea de a recurge la forţă, pentru a reintegra Taiwanul într-o singură Chină.
Duminică, 26 iunie a.c., autorităţile de la Taipei – capitala Taiwanului –
au refuzat să comenteze, pentru televiziunea americană ABC, o informaţie potrivit căreia
ex-ministrul de finanţe, de la Beijing,
Jin Renqing ar fi avut legături, în 2007, cu o femeie spion, din intelligence-ul taiwanez.
Ştirea se baza pe un enunţ inserat pe celebrul website WikiLeaks
– cunoscut pentru prezumţia de a fi portavocea, informală, a intelligence-ului american -, dând drept sursă primară o telegramă secretă destinată Departamentului de Stat al SUA, în care un diplomat de peste Ocean afirma că, în luna august 2007, fostul ministru Jin a demisionat din cauza implicării sale într-o relaţie cu o femeie ce nu i-a fost doar lui amantă, ci a avut legături, necomentabile, şi cu alţi oficiali chinezi de rang înalt!