Iniţial, imaginile care au generat aceste rânduri m-au bucurat. În primul rând pentru că Dorin Chirtoacă, charismaticul primar al capitalei celui de-al doilea stat românesc a trecut la o ofensivă imagologică inteligentă. Reflectată şi de probarea aptitudinilor pentru postul de mecanic conductor, al unui transportor blindat, aparţinând unei unităţi a Armatei Republicii Moldova.
Faptul că a păstrat ochelarii, pe timpul demonstrativului filmat de cameramanii prezenţi, constituie un semn de naturaleţe, de respect al identităţii proprii.
Un gest similar, cu ceva timp în urmă, l-a făcut şi Vlad Filat.
Diferenţa?
Dorin Chirtoacă surâde, premierul Filat era preocupat de ceea ce făcea.
Avantaj, la nivelul mesajului receptat de telespectatori – primarul Chişinăului.
Partea a doua a secvenţelor difuzate pe micul ecran vizează recruţii.
Sunt intervievate mamele unor soldaţi ai Brigăzii de Infanterie Motorizată “Ştefan cel Mare”, unde pe vremuri era unitatea sovietică comandată de fratele faimosului general Alexander Ivanovici Lebed, cel care s-a lăudat că dacă vrea, ajunge în şapte ore la Bucureşti.
Şi personal regret că nu a făcut-o!
Pentru că, la momentul declaraţiei sale, starea de spirit, în armata din dreapta Prutului, era una pe măsura provocării arogantului înstelat slav. În şapte ore, între Prut şi Focşani şi-ar fi pierdut onoarea, postul şi viitorul politic – atâta cât a fost ulterior acesta.
Acum vine momentul care m-a întristat.
Prezent la acest eveniment, comandantul Armatei Naţionale a Republicii Moldova,
generalul Iurie Dominic “a anunţat că unii recruţi, care vor merge la armată în această primăvară vor purta uniforme noi.”
Surpriza de proporţii este că fiind întrebat, de o reporteră, în limba trupelor de ocupaţie, din Transnistria, despre acest subiect, tânărul general răspunde candid…în aceeaşi limbă!
Bucurie mai mare, nici că se putea pentru alde Igor Dodon şi Igor Smirnov, nostalgicii vremurilor apuse, ale imperialilor sovietici! Bravos naţiune!
Nu am văzut la Paris, vreun general francez, la Berlin, vreun general german şi la Washington D.C., vreun general american răspunzând unui reporter TV, indiferent de împrejurare, decât în limba oficială a ţării sale. Iar după umila mea ştiinţă există o singură limbă oficială, a celui de-al doilea stat românesc.
Sugerez conaţionalului Iurie Dominic să revadă ceea ce este stipulat, în acest sens, în constituţia republicii, deloc sovietică şi care nu mai este parte a uniunii de state realizată, în veacul trecut, prin forţa armelor şi dictatul imperialist.
Asta dacă ministrul apărării, Vitalie Marinuţă, ţine la statul de drept şi la aplicarea dictonului său:“Cine vrea să muncească, caută soluţii, cine nu – invocă motive.”
Inclusiv lingvistice…