Staţia Spaţială Internaţională – dependentă de Rusia
Rachetele Soiuz sunt lansate de pe cosmodromul de la Baikonur, din Kazahstan.
Revista germană SPIEGEL consideră că recentul eşec al rachetei ruse Soiuz ar putea însemna veşti proaste pentru Staţia Spaţială Internaţională/ISS.
Lansarea rachetei Soiuz pe 24 august.
Thomas Reiter, unul dintre astronauţii cei mai experimentaţi din Europa, a acordat un interviu, publicaţiei menţionate, despre accident şi ce inseamnă acesta pentru viitorul explorării spaţiului european.
El susţine că, pentru moment, accidentul capsulei de alimentare nu prezintă nicio problemă gravă, pentru staţia spaţială. Există cantităţi suficiente, de oxigen şi alimente la bord, pentru următoarele câteva luni.
Şi mai afirmă că membri ai echipajului, care ar fi trebuit să se întoarcă în septembrie şi noiembrie, ar putea rămâne, acolo sus, patru săptămâni mai mult decât era planificat. Deci, până la sfârşitul anului, cel târziu, cosmonauţii aflaţi acum pe ISS nu vor trebui înlocuiţi cu un echipaj nou.
Dacă va fi necesar, ISS poate rămâne pe o orbită, în jurul Pământului, fără pilot, pentru câteva luni. În acest caz, sistemele sale, de susţinere a vieţii, vor fi oprite, iar staţia va fi controlată de la distanţă, de la sol.
Staţia Spaţială Internaţională poate să rămână pe orbită, fără pilot, dacă este nevoie.
Directorul Agenţiei Spaţiale Federale Ruse a refuzat ajutorul occidental, în investigarea incidentului, motivând că ruşii au deja o experienţă suficientă, pentru a fi în măsură să îşi dea seama de cauza accidentului, cu ajutorul datelor de zbor.
O îngrijorare există, deoarece este vorba de o rachetă care a funcţionat credibil zeci de ani şi acum are brusc o lansare nereuşită. Cu peste 700 de lansări anterioare, fără probleme, Soiuz era un sistem incredibil de robust.
Cum americanii nu mai folosesc navete spaţiale, iar europenii nu au decât racheta Ariane 5, concepută ca una ce poate fi lansată fără pilot – teoretic, deoarece practic a avut multe rateuri -, eşecul recent al rachetei Soiuz semnalează o dependenţă…spaţială, a Occidentului, de Moscova, imprevizibilă şi incomodă.
Imagini luate de Staţia Spaţială Internaţională vizând uraganul Irene – sus, pe 26 august, iar jos, pe 28 august.