Papa – rus, mama – rusoaică, iar Ivan – moldovan?
Şi demografii sovietici, şi oficialităţile Rusiei autocrate au urmărit scopul să diminueze datele referitoare la componenţa etnică a recensământului general al populaţiei din 1897. Deşi, conform acestui recensământ, românii din Basarabia constituiau 47,5%, ei depăşeau oricum cu mult celelalte etnii conlocuitoare, fiind urmaţi de ucraineni (19,6%), şi evrei (11,7%). Celelalte etnii reprezentau între 0,1 şi 8%. În acest context, este cazul să subliniem şi următorul detaliu destul de curios, şi anume: în 1905, au fost publicate rezultatele recensământului din 1897, în acelaşi timp, de asemenea în mod oficial, erau prezentaţi indici mult mai mari privind ponderea românilor basarabeni. Bunăoară, la 3 octombrie 1906, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a emis un decret cu privire la predarea limbii române în Seminarul Teologic din Chişinău, luându-se în considerare, precum se menţionează în document, „necesităţile populaţiei moldoveneşti cu pondere în Basarabia (până la 83%)”. Întâmplător oare a fost indicată această proporţie într-un act oficial? Or, ea reflectă o stare de lucruri din Basarabia, mai aproape de adevăr.