Am căderea morală să scriu aceste rânduri, deoarece am fost primul jurnalist din România, care a realizat un interviu cu actualul ambasador al Federaţiei Ruse, la Bucureşti, publicat de Doru Dragomir, directorul cotidianului online ZIUA VECHE.RO. Intenţionam să realizez un nou dialog, cu Excelenţa Sa, distinsul diplomat Oleg S. Malginov, dar… m-am răzgândit.
Moscova trece prin faza cândva existentă şi în Bucureşti. În România de dinainte de 1989, cum decidea Cabinetul 1 – respectiv Nicolae Ceauşescu – o măsură mai permisivă, într-un domeniu sau altul, cum intervenea Cabinetul 2 – adică Elena Ceauşescu – şi o submina tacit, fără informarea preşedintelui de atunci al ţării.
Observ că istoria se repetă şi în capitala tuturor ruşilor. Diplomaţia rusă a făcut şi eforturi salutare, de a detensiona raporturile cu state nu neapărat ostile, doar cu conştiinţa naţională marcată de samavolnicii notorii ale imperiului ţarist şi ale puterii sovietice. De pildă, în acest sens, a numit pe ambasadorul Rusiei în România, Excelenţa Sa Oleg S. Malginov. Un diplomat cu o înţeleaptă percepţie a spaţiului european.
Concomitent, ca un făcut, apar şi meteoriţi de talia lui Igor Korotcenko, ilustrul necunoscut ce conduce Consiliului Civil, de pe lângă Ministerul Apărării al Federației Ruse. Din ordinul cui vorbeşte? Este clar. Vova să trăiască! Vova, dacă nu ştiţi, fiind alintul lui Vladimir Putin. Cui se adresează Igor? Chişinăului? Nicidecum. Autorităţilor de la Bucureşti? Exclus. Atunci? Actualei administraţii prezidenţiale americane, din perspectiva întâlnirii anunţate, pentru anul 2013, între Obama şi Putin.
Ce nelinişti are Kremlinul? Că la Washington D.C. se lucrează, tacit, cu semnificative semnale, pe căi confidenţiale, la un alt viitor al arealului strategic dintre Prut şi Nistru. Lucru firesc, din moment ce urmează amplasarea altor capete de pod americane – precum interceptoarele SUA la Deveselu şi a unui posibil nou element militar, variabil ca format şi loc de dislocare, la est de Carpaţi – în zona limitrofă frontierei vestice a Comunităţii Statelor (aparent) Independente.
Ce scenarii vântură, ca roboţelul geopolitic, Igor cel Argintat, cu părul cam vâlvoi pe cap? El afirmă că există trei scenarii ale soluționării conflictului transnistrean. Asta în mapa primită de la Kremlin:
1. În cazul în care Republica Moldova se va uni cu România și va adera la NATO, Federația Rusă va recunoaște independența Transnistriei. Bună gluma! Asta ca şi cum atunci când s-a unit RDG, cu RFG, partea comunistă a Berlinului ar fi rămas cu trupe ruse şi şi-ar fi declarat apartenenţa la puterea de la Răsăritul Europei…
2. Modelul „taiwanez”. Altă şotie – evident deplasată. Fie şi pentru motivul că nu se poate compara standardul economic al Taiwanului cu cel al Transnistriei. Iar la Tiraspol nu s-au retras actuali sau ex-lideri de la Chişinău, cu activiştii de partid şi militarii loiali lor, cu tot. Ce gândire desuetă!
3. Crearea unei confederații între Republica Moldova și Transnistria. Nici Putin însuşi nu a acceptat o confederaţie cu Bielorusia! Darmite cei vizaţi de această aiuristică ipoteză!
Igor Korotcenko, prezentat ca expert militar (?!) are şi dificultăţi de memorie. Colectivă şi individuală! El este de părere – a se citi…transmite sugestia – că soluționarea eficientă a conflictului transnistrean este posibilă doar după ce autoritățile Republicii Moldova vor prezenta scuze oficiale pentru „agresiunea” militară împotriva Transnistriei, în 1992. „Aceste scuze – susţine papagalul moscovit Igor cel aiurit – trebuiesc însoțite de o compensație pentru prejudiciul cauzat populației și economiei regiunii transnistrene. În cele din urmă, avem nevoie de un tribunal internațional, asemenea Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie împotriva politicienilor și criminalilor din anii ‘90. De exemplu, fostul președinte moldovean Mircea Snegur trebuie să fie pedepsit”.
De acord, gospodin Igor! Dar asta după ce autorităţile de la Moscova vor prezenta scuze oficiale pentru agresiunea militară ce a dus la ocuparea samavolnică a Basarabiei – pământ românesc -, în Al Doilea Război Mondial. Scuze ce vor trebui însoţite de compensaţia necesară pentru prejudiciul cauzat populaţiei şi economiei României. În cele din urmă, în dărnicia lor sufletească, românii vor constata că politicienii şi criminalii sovietici, din anii ’40 sunt oale şi ulcele. Dumnezeu să-i judece.
Iar experţii de tipul lui Igor cel Argintat pot învăţa, în anul 2013, ca să danseze şi pe melodie americană, cam aşa:
By e-mail am primit invitaţia de a asista la o informare asupra evenimentelor din cadrul “Zilelor culturii ruse – Din Rusia, cu sufletul deschis” pe data de 20 noiembrie, la sala de conferinţe a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, str.Tache Ionescu, nr.4.
Fiind adeptul unui jurnalism ofensiv, în serviciul interesului naţional, la finalizarea interviului cu Excelenţa Sa Oleg S. Malginov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse la Bucureşti, i-am propus ca acesta să apară simultan, la Bucureşti şi Moscova. Sugestia a fost acceptată pe loc.
Imediat ce a fost publicat în ZIUAVECHE.RO l-am trimis şi la VOCEA RUSIEI/V.R., cu propunerea sine qua non să fie publicat in integrum.
Cei de la V.R. simţind lovitura de presă – în ziua când cancelarul german se află la Chişinău şi cu o zi înainte de aniversarea întoarcerii armelor, de către România, la 23 August 1944, şi alăturarea trupelor române celor sovietice, contra trupelor naziste – au solicitat acordul ambasadorului rus din Bucureşti, pentru ca să publice interviul (pe care îl puteţi accesa apăsând AICI!), pe care l-au primit conform înţelegerii anterioare.
În acest fel, un discurs bine cumpănit, al diplomatului rus, modern, european, dezinhibat de prejudecăţi, a fost oferit unor arealuri diferite de cititori, dar la fel de interesaţi de relaţia actuală şi viitoare, dintre Rusia şi România.
Cu onestitate, transparenţă, căutând punctele de convergenţă, respectând diferenţele de opinii se poate construi un nou mod de comunicare – util Europei, in integrum -, între Bucureşti şi Moscova.
– Pe 22 august, cancelarul german Angela Merkel va poposi la Chişinău, în Al Doilea Stat Românesc. Există informaţii conform cărora ar putea pleda pentru federalizarea acestei republici ex-sovietice. Sprijină Moscova un asemenea proiect? Întrebarea se justifică, deoarece, recent, preşedintele Vladimir Putin afirma că locuitorii Transnistriei trebuie să îşi decidă singuri soarta, printr-un referendum.