Delegaţie de la Cimişlia, Republica Moldova, a Asociaţiei veteranilor războiului din 1992 “Tiras-Tighina”, în vizită la Câmpina

La invitaţia Filialei Câmpina a ANCMRR “A. I. Cuza” şi a primarului municipiului Câmpina, o delegaţie a Asociaţiei raionale Cimişlia a veteranilor războiului din1992 “Tiras-Tighina” a efectuat o vizită în România, în zilele de 27 şi 28 martie 2014.

Programul a cuprins, în prima zi, o întâlnire la Primăria municipiului Câmpina cu oficialităţi locale, manifestarea “Basarabia, pământ românesc”, depunerea de coroane la Monumentul războiului de reîntregire naţională, din centrul municipiului Câmpina, o cină protocolară, oferită de Primarul municipiului Câmpina, ing. Horia Laurenţiu Tiseanu.

Din delegaţia de la Cimişlia au făcut parte: Gheorghe Răileanu – primar și veteran al războiului din 1992; Iurie Răileanu – consilier orăşenesc şi preşedintele alianţei din consiliul local pentru democraţie, integrare europeană, Gheorghe Balaban – preşedintele secţiei raionale a asociaţiei veteranilor războiului din 1992 “Tiras Tighina”, Gheorghe Aramă – invalid al războiului din 1992, Igori Perciun – veteran al războiului din 1992.

Aceştia au fost primiţi in sala de şedinţe a Primăriei Câmpina si au schimbat informaţii interesante despre localităţile pe care le reprezintă. Primul a luat cuvântul Horia Tiseanu, care le-a vorbit invitaţilor despre istoria si specificul Câmpinei. Primarul Răileanu a povestit audientei despre cum e sa trăieşti, fiind român, într-o ţară atât de influenţată de cultura rusa. ”S-au făcut experimente pe noi pentru crearea ”omului nou”. Mulţi dintre noi suntem dezorientaţi, am fost îndoctrinaţi şi mulţi s-au unit cu ruşii prin intermediul casatoriei. Ni s-a inoculat ideea ca noi nu suntem parte din poporul roman. Facem eforturi acum pentru a restabili adevărurile istorice. Va mulţumim pentru atenţia si primirea călduroasa pe care ni le-aţi oferit”.

La finalul discuţiilor, cei doi edili-şefi au făcut schimb de daruri, cu caracter simbolic. Primarul Răileanu a venit la Câmpina cu un disc cu fotografii din timpul războiului din 1992, un ceasornic cu sigla oraşului si multe sticle de vin (specifice zonei). Primarul Tiseanu i-a oferit stema Câmpinei, o broşura despre municipiu, albumul Câmpina 510 si o sticla deosebita de vinars.

Din partea administraţiei locale s-au aflat in sala secretarul Primăriei, Paul Moldoveanu, administratorul public, Remus Bădulescu, juristul Primăriei, Iulian Anton, directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, directorul Politiei Locale, Carmen Gheorghe, si rezerviştii: col. Marian Dulă, col. Viorel Bondoc, c-dor Florea Petrişor, cpt. Constantin Micleușanu.

Activitatea “Basarabia, pământ românesc”, organizată de Casa municipală de Cultură “Geo Bogza”, în prezenţa unor cetăţeni de onoare ai municipiului, foşti primari, consilieri locali şi judeţeni, profesori de istorie, elevi, a cuprins prelegerea prof. dr. Gheorghe Râncu, alocuţiunile Primarului municipiului Câmpina, Horia Tiseanu şi Primarului oraşului Cimişlia, Gheorghe Răileanu, salutul consilierului orăşenesc Iurie Răileanu, evocările acţiunilor de luptă ale veteranului Gheorghe Balaban, remarcile senatorului Traian Mocuţa.

Moderatorul manifestării a fost col. (ret) Marian Dulă, care a scos în evidenţă importanţa sărbătoririi, la Câmpina, a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, faptele de arme ale membrilor delegaţiei Asociaţiei veteranilor războiului din1992 “Tiras Tighina”, aflaţi în vizită la Câmpina. Manifestarea a beneficiat de prestaţia grupului folcloric al Ansamblului „Brăduleţul” al Colegiului Tehnic Forestier, din Câmpina.

Cele două asociaţii au depus câte o coroană de flori la Monumentul războiului de reîntregire naţională, unde au participat, alături de oaspeţii de peste Prut: col. Marian Dulă, col. Viorel Bondoc, c-dor Florea Petrişor, slt. Ion Vulpoiu, cpt. Constantin Micleușanu, lt. cdor Constantin Gînjoaie.
A doua zi a vizitei a fost dedicată unor obiective culturale din Bucureşti.

Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” a stârnit interesul, atât al rezerviştilor câmpineni, cât şi al oaspeţilor din Republica Moldova. Prezentarea exponatelor, a poveştii muzeului, precum şi a faptelor de arme ale poporului român şi ale Armatei sale au fost făcute cu mult profesionalism, emoţional şi cu multă dăruire de către muzeograful Camelia Cristea.

Vizitarea Palatului Cercului Militar Naţional a produs o bucurie evidentă vizitatorilor. Prezentarea istoricului clădirii, fotografia de grup pe scara de Onoare, parcurgerea sălilor de Marmură, Maură, Bizantină, Gotică, Norvegiană, precum şi a sălilor de cinema, de spectacole şi de expoziţii au fost apreciate de către rezerviştii câmpineni şi veteranii de război moldoveni. Prezentarea spaţiilor, a activităţilor instituţiei, a fost făcută cu multă amabilitate şi profesionalism de către doamna Stela Bălăceanu.

În sala Cinema a Palatului Cercului Militar Naţional, preşedinţii celor două asociaţii, Filiala Câmpina a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” şi Asociaţia Raională Cimişlia a Veteranilor războiului din 1992 „Tiras-Tighina” au semnat Acordul de Parteneriat care prevede, printre altele, intensificarea eforturilor bilaterale în folosul asociaţiilor noastre şi susţinerea reîntregirii spaţiului istoric şi etnic al devenirii neamului românesc. Ziua a doua s-a încheiat cu o cină camaraderească, unde s-a făcut schimb de cadouri simbolice şi s-a semnat în Cartea de Onoare a Filialei Câmpina a ANCMRR.

Vizita reprezintă un moment de importanţă deosebită în strângerea relaţiilor între fraţi, între asociaţiile de militari, indiferent de statutul lor, pentru o mai bună cunoaştere a trecutului istoric al poporului român, pentru participarea la ceremonii militare și evenimente culturale.

Preşedintele Filialei Câmpina a ANCMRR
Colonel (ret)
Marian Dulă

MARIAN DULĂ: Locotenenţi de origine română, în Bundeswehr

La invitaţia Ministerului Apărării, din Republica Federală a Germaniei şi a Asociaţiei Rezerviştilor din Achern, landul Baden-Wurttemberg, o delegaţie de 9 militari in rezervă, condusă de colonel Marian Dulă şi formată din Constantin Mălăescu, Viorel Bondoc, Dan Buşilă, Lucian Cercel, Florea Petrişor, Gheorghe Nedelcu, Constantin Stoian, Paul Olaru, a efectuat o vizită în unităţi militare, precum şi la obiective culturale, din landul Baden-Wurttemberg, la începutul acestei luni.

Astfel, la 1 octombrie 2013, s-a efectuat o vizită, în Stuttgart, la Comandamentul Militar al Landului Baden-Wurttemberg (Landeskommando BADEN-WÜRTTEMBERG).

Read more »

Recordul a 10 compatrioţi

Marian Dulă este un compatriot care, după ce a trecut în rezerva armatei, cea din dreapta Prutului, a pus umărul la dinamizarea acţiunilor Asociaţiei „Cultul Eroilor”, din Câmpina. Cu 10 membri, ai acestei organizaţii inedite, toţi rezervişti, a efectuat o excursie în Republica Moldova și Ucraina. Grupul de inimoşi a fost condus de doi consilieri locali – Marian Dulă și Viorel Bondoc.

Citiţi alte detalii dând click aici.

Neastâmpărul unui rezervist, din Câmpina

Asociaţia „Cultul Eroilor” Câmpina, cu finanţarea parţială a Consiliului local Câmpina si a unor sponsori a organizat o excursie pentru 24 de elevi participanţi la Olimpiada de Istorie, faza judeţeană si naţională, dar si la alte discipline, de la: Şcoala Gimnazială Centrală, Şcoala Gimnazială „B. P. Hasdeu”, Şcoala „A. I. Cuza”, Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”, Liceul Tehnologic Energetic, toţi membri ai cercurilor „Cultul Eroilor” din şcoli.

Ei au fost însoțiți de consilierii locali: Viorel Bondoc şi Marian Dulă – care este şi preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor”, de profesorii de istorie: Marin Cerasela, Marcel Vlădescu şi Gheorghe Modoianu, membri ai Asociaţiei „Cultul Eroilor”.

Elevii au parcurs traseul: Câmpina, Târgovişte, Câmpulung, Bran, Râşnov, Predeal, Câmpina.

Pe timpul deplasării s-a desfăşurat un concurs de istorie locală: „Străzi cu denumiri istorice din Câmpina”.

Primul obiectiv vizitat a fost Mănăstirea Dealu, unde elevii au vizitat biserica – unde se află păstrat craniul domnitorului Mihai Viteazul – şi muzeul mănăstirii.

Următorul obiectiv l-a constituit Complexul Curtea Domnească, de la Târgovişte, unde s-au vizitat cele două biserici, Turnul Chindiei, ruinele palatului şi Muzeul Tiparului.

Al treilea obiectiv a fost Mănăstirea rupestră Nămăieşti, elevii vizitând apoi şi Casa memorială “George Topîrceanu”, care este situată peste drum.

Grupul de vizitatori a intrat în Câmpulung, făcând un tur al oraşului. Excursioniştii s-au oprit la Curtea Domnească şi Ansamblul Mănăstirii „Negru – Vodă”, obiectiv turistic foarte interesant şi bine întreţinut.

La ieşirea din Câmpulung, spre Piteşti, elevii şi însoţitorii acestora au vizitat Castrul roman Jidava, localnicii denumindu-l Jidova, după numele unei populaţii de talie înaltă (jidov = gigantic).

Castrul este cel mai bine conservat castru roman de pe teritoriul României. Aici s-au putut vedea ruinele garnizoanei militare cu Pretoria, Principia, precum şi încălzirea cu aer cald, prin pardoseală.

La ieşirea dinspre Braşov s-a vizitat Mausoleul Mateiaş, obiectiv istoric important al zonei, aici fiind un osuar al eroilor căzuți în luptele din 1916, inclusiv ai celor din regimentele prahovene, Regimentul 7 Prahova, Regimentul 32 „Mircea”. Elevii au rămas impresionaţi de diorama mausoleului, ce reproduce o scenă de luptă de pe versanţii din împrejurimi.

Ultimul obiectiv vizitat a fost localitatea Bran, unde elevii s-au plimbat prin centrul localităţii şi au vizitat bazarul.

Sponsorii excursiei au fost: SC Floricon Salub, SC Dac Electric si SC Lido, sprijinul lor fiind apreciat de elevi, care astfel au avut ocazia să primească informaţii istorice suplimentare şi să petreacă o zi relaxantă, în compania altor tineri cu aceeaşi pasiune: istoria.

Elevii au primit informaţii calificate de la ghizii obiectivelor, precum şi de la profesorii de istorie. Toţi au promis că vor învăța foarte bine, vor participa la Olimpiada de la anul, în aşa fel încât să fie invitaţi să participe la o nouă ediţie a „Excursiei olimpicilor la Istorie”.

Preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor”,
Col. (r) Marian Dulă

Ceremonie imposibilă…

Camaradul Marian Dulă mi-a semnalat o ceremonie ce nu ar fi fost posibilă în urmă cu câteva decenii – detalii aici.