„Agenda fundaţiei” adună acţiunile ultimelor şase luni: simpozionul 95 de ani de la succesul Armatei a 2-a în ofensiva de la Mărăşti, cea de a doua ediţie a taberei Tânărul cercetaş, ceremonia de inaugurare a Cimitirului Militar din comuna Deleni, judeţul Iaşi, unde odihnesc peste 600 de eroi ai Regimentului 48 Infanterie Buzău din campania 1916-1917, precum şi o recapitulare, pas cu pas, a proiectului ce a avut ca subiect brava unitate amintită, premierea unor meritorii comunicări ştiinţifice de istorie.

La secţiunea „eveniment” se evocă momente consemnate în documente, memorii, jurnale şi literatură asupra sărbătorirea Zilei Armatei României, de la 10 mai 1881 către prezent şi contribuţia militarilor buzoieni la înfăptuirea Marii Uniri.

Corespondenţa din „teatrele de operaţii” este expediată din Afganistan şi semnată de maistrul militar cls. I Iulian Cadulencu.

Zona istorie, cultură se deschide cu o intervenţie a regretatului academician Florin Constantiniu, Racovski şi problema Basarabiei la începutul anilor ’20, însoţită de o evocare a istoricului, datorată locotenent-colonelului dr. Florin Şperlea.

Colonelul (r.) profesor doctor Petre Otu aduce o definire a rolului avut de generalul Averescu în victoria de la Mărăşti, iar Valeria Bălescu oferă date temeinice şi inedite asupra Societăţii „Mărăşti” în realizarea memorialului din istoricul câmp de bătălie.

Campania din sudul Basarabiei încheie serialul dedicat Regimentului 48 Infanterie, de către locotenent colonel Liviu Corciu. În addenda la un portret al locotenentului aviator Ion Voiculescu, schiţat în numărul precedent al revistei, Viorel Frîncu aduce în oglindă memorialul original al pilotului.

Sub titlul Unde sunt cei care nu mai sunt, Emil Niculescu reflectă un fragment din drama armatei regale române, aşa cum este mărturisit de memoriile din carceralitate ale buzoianului Teodor Duţu.

Pagini privind premilitarii ieşeni din vara lui 1944 semnează profesorul doctorand Lucian Spirido, iar Viorel Gheorghe documentează înregistrarea operaţiilor informative sovietice în România, înainte de declanşarea „Operaţiunii Barbarossa”.

Meritele de novator al artei militare ce revin domnului primei uniri, Mihai Viteazul, sunt puse în relief de Alexandru Cristian.

„Memoria veteranilor” este ilustrată de un interviu acordat de longevivul sergent major Aurel Mâncu, mărşăluitor între Odesa şi Cehoslovacia.

Teoria militară strânge contribuţii asupra Strategiei NATO pentru combaterea terorismului, datorate gl. bg. dr. Nicolae Ciucă şi date despre emergenţa în ascensiune a puterii Turciei contemporane furnizate de colonelul dr. Vasile Cerbu.

Ghidajul prin arealul buzoian, de la Măgura la Siriu, şi-l asumă, şi de această dată, locotenent-colonelul Romeo Feraru, redactorul șef al revistei.