PRINCIPIUL DOMINOULUI

160.000.000 $ CONFISCAŢI

Ministerul britanic al apărării a comunicat că a fost interceptată
o navă ce transporta un număr neobişnuit de mare de dinari
– dinarul fiind moneda naţională libiană -,
în bacnote valorând 160 milioane dolari.

Vasul respectiv a fost reţinut, după întoarcerea dintr-o călătorie
planificată pentru Libia, conform datelor oficiale transmise presei pe 4 martie a.c.

Atât naţionalitatea, cât şi proprietatea asupra navei nu au fost dezvăluite.

Vasul a fost escortat înapoi, în Marea Britanie,
după ce echipajul a decis să nu ancoreze în portul Tripoli,
din cauza manifestaţiilor din acest oraş.

Nu a fost clar de unde provenea această sumă uriaşă de bani,
deşi Anglia este locul unde activează tipografia “De La Rue PLC”,
care realizează şi multiplică peste 150 de monede naţionale.

În conformitate cu sancţiunile stabilite de ONU,
Marea Britanie a interzis exportul, fără licenţă, al monedei libiene.
______________________________________________________________________________

AERONAVELE NATO – ŢINTE INAMICE!

Conform cotidianului olandez De Telegraaf ,
trei militari din Forţele Aeriene Olandeze sunt arestaţi de autorităţile libiene,
fapt confirmat de ministerul apărării.

Militarii se aflau la bordul unui elicopter Lynx,
care a decolat de pe fregata Hr. Ms. Tromp
aflată în largul coastelor libiene. Misiunea lor era de a recupera doi europeni,
dintre care unul olandez, aflaţi la Syrte, la circa 450 km depărtare de Tripoli.

Când elicopterul a aterizat, au fost înconjuraţi de o mulţime ostilă şi nu au mai putut decola.

Cei trei militari şi cei doi civili care-i aşteptau au fost arestaţi, iar elicopterul confiscat.

Interesant este faptul că, în timp ce persoanele civile au fost conduse la ambasada olandeză din Tripoli
şi au avut posibilitatea să părăsească Libia pe 2 martie,
cei trei militari – aşa cum se vede şi în imaginile preluate de CNN,
de la televiziunea libiană – sunt menţinuţi ca …ostateci.

Pentru cei ce nu ştiu, este bine să reamintim episodul similar, petrecut pe timpul conflictului militar din spaţiul ex-iugoslav, când armata sârbă a capturat piloţi americani catapultaţi din avioanele lovite de artileria antiaerienă. Şi atunci, aviatorii militari ai NATO, respectiv americanii, au fost prezentaţi la televiziunea din Belgrad. O gafă de proporţii, deoarece întreaga Americă s-a revoltat la vederea chipurilor propriilor piloţi, învineţite de loviturile primite de la militarii sârbi. Ce a urmat se ştie…

De facto, Forţele Armate Libiene consideră acum orice aparat aerian al NATO drept un potenţial agresor. Astfel, în afara incidentului cu elicopterul olandez, o aeronava Hercules C-130, din Forţele Aeriene Regale, ale Marii Britanii, a fost ţinta unui tir antiaerian libian, pe timpul unei operaţiuni de recuperare a conaţionalilor refugiaţi într-o zonă din deşert. Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită.

Fregata Hr. Ms. Tromp s-a remarcat în operaţiunile împotriva piraţilor ce atacă navele comerciale în Oceanul Indian.

La declanşarea evenimentelor din Libia a primit ordin să revină, prin Canalul de Suez, în largul apelor maritime libiene.
Semn clar de concentrare a navelor Alianţei Nord-Atlantice, în vederea unei veritabile demonstraţii de forţă/SHOW OF FORCE.
Care urmează.

DEZVĂLUIRI LA MINISTERUL APĂRĂRII

Nu este vorba de cel din România. Ci de structura similară, de la Londra,
care a publicat (interesant, oare de ce acum, când toată lumea este cu ochii
pe Libia?) mii de pagini vizând O.Z.N.-uri – Obiecte Zburătoare Neidentificate –
arhivate pentru posteritate.

Este de admirat, totuşi, atât abilitatea oficialilor,
din vârful ierarhiei armatei britanice,
de a oferi un subiect aparte opiniei publice, avidă după mister şi senzaţional,
cât şi cea a echipei de teleaşti, de la SKY NEWS,
care, printr-un montaj inteligent
şi un comentariu atractiv, te determină să urmăreşti imaginile până la capăt.

De la întrebarea iniţială a reporterului
– “Este acolo (în spaţiul cosmic) ceva?” -,
la viitoarea interogaţie
– “Mai este cineva în deşertul libian?”
nu este decât o chestiune de timp,
oportunitate politică şi decizie tot militară,
la Ministerul Apărării din Marea Britanie.

SPRE TRIPOLI, PRIN EST…

Agenţia de presă Associated Press a transmis, din Caracas,
capitala Venezuelei, esenţa unei luări de poziţie a preşedintelui
acestei ţări, Hugo Chavez, făcută în ultima zi a lunii februarie 2011.

Chavez a declarat că nu va condamna conduita lui Muammar Gaddafi
şi a avertizat opinia publică, din ţara sa,
că Statele Unite ale Americii pregătesc
o invazie a Libiei.

Într-un discurs televizat –
ce a devenit o obişnuinţă pentru compatrioţii săi,
care îi cunosc apetitul pentru a fi mai tot timpul pe micul ecran -,
preşedintele Hugo Chavez nu a ezitat să afirme:
“O campanie de minciuni a fost declanşată la adresa Libiei.
Eu nu îl voi condamna pe Gaddafi.
Aş fi un laş să condamn pe cineva care îmi este prieten.”

În opinia şefului de stat venezuelean,
guvernul american este în spatele acestei campanii.

Chavez ştie că numeroase ţări au condamnat
măsurile represive luate de preşedintele Libiei.
pentru a înfrânge revolta conaţionalilor săi:
“probabil că ei au informaţii de care noi nu dispunem.”

Preşedintele Venezuelei a condamnat S.U.A.,
pentru trimiterea de forţe navale şi aeriene în apropierea Libiei
şi sprijinirea discuţiilor menite a institui o zonă de interdicţie
a curselor aeriene asupra teritoriului libian.

Hugo Chavez a avertizat telespectatorii
că oficialii americani se pregătesc să invadeze Libia.

Reacţia preşedintelui este una firească,
dacă avem în vedere că atât el, cât şi Gaddafi,
s-au apropiat, unul de altul,
ca urmare a opoziţiei lor constante
faţă de aspectele ofensive ale politicii externe americane.

Prin avertismentul său, preşedintele Chavez
nu face decât să confirme public
ceea ce a început să devină o posibilă soluţie,
în comunitatea euroatlantică.

Va fi sau nu –
conform dezminţirilor oficiale, de la Washington D.C. -,
o intervenţie militară în Libia?

Se pregăteşte debarcarea puşcaşilor marini americani,
pe coasta estică a litoralului libian?

Acolo fiind un cap de pod sigur,
controlat de rebelii libieni,
aflat la graniţa cu Egiptul,
unde actualul regim militar este unul pro-american.

Conştient de viteza cu care evoluează lucrurile, Serghei Lavrov,
ministrul de externe al Rusiei, a făcut un apel la limitarea reacţiilor internaţionale
la sancţiunile O.N.U..

Evenimentele par însă să se defăşoare mai rapid
decât reacţionează marile cancelarii europene.

Ochii tuturor fiind îndreptaţi acum spre Pentagon.
Care, de regulă, când tace public, acţionează de facto.