Frontiera geopolitică rămâne pe Nistru

Evenimentul acestei săptămâni nu este rezultatul alegerilor locale din cel de-al doilea stat românesc.

Ci primul exerciţiu comun al forţelor aeriene ale NATO şi ale Federaţiei Ruse, “Vigilant Skies 2011”, programat a se derula între 6 şi 10 iunie, iniţial pe teritoriul polonez şi ulterior în spaţiul aerian turc.

Încremenirea în proiect a autorităţilor de la Chişinău, ca şi a opoziţiei parlamentare comuniste este validată nu doar de rezultatul – previzibil – al numărării voturilor celor ce nu înţeleg beneficiile schimbărilor trâmbiţate de coaliţia guvernamentală pro-europeană, ci şi de justificările tardive ale unui management defectuos al campaniei electorale (dezunite!) a candidaţilor PL, PLDM şi PDM, contra… tuturor, întâmplător – vorba vine – şi împotriva celor propuşi de comunişti.

În timp ce, pe 6 iunie, la Chişinău se mai aşteptau minuni de la numărarea voturilor favorabile lui Dorin Chirtoacă, respectiv lui Igor Dodon, la Bruxelles se ofereau primele detalii privind participarea unor avioane de vânătoare ale NATO şi Rusiei la exerciţiul amintit. Unul conceput ca o demonstraţie de voinţă şi forţă a Consiliului Alianţei Nord-Atlantice şi Rusiei, pentru Iniţiativa de Cooperare Aerospaţială/NRC CAI.

Sintagma „voinţă şi forţă” fiind una atipică pentru peisajul politic de la Chişinău, lipsind aproape cu desăvârşire la Alianţa pentru Integrare Europeană/AIE – unde interesele celor trei formaţiuni politice componente sunt divergente, constituind şi cauza menţinerii acestui land românesc în conul de umbră al democraţiilor europene.

NRC CAI a fost proiectat şi dezvoltat pentru a preveni atacurile teroriste ce se bazează pe preluarea controlului unor curse aeriene civile, aşa cum s-a întâmplat cu avioanele utilizate drept bombe incendiare, la atacurile sinucigaşe executate pe 11 septembrie 2011, la World Trade Center. Formula preferată de aliaţi şi agreată de ruşi fiind schimbul de informaţii vizând toate zborurile desfăşurate în spaţiul aerian al NATO şi în cel rus. Ţinta comună? Interceptarea aeronavelor care au fost deturnate de potenţiali terorişti.

AIE a fost concepută şi consolidată pentru a stopa revenirea forţelor reprezentând puterea ex-sovietică, la timona celui de-al doilea stat românesc. Strategia ideală pentru PL, PLDM şi PDM, încurajată de Occident, a fost sprijinirea reciprocă în toate situaţiile ce sunt generate de transferul puterii politice, la diferite paliere, de la comunişti la pro-europeni. Obiectivul comun? Zădărnicirea tentativelor de revenire, pe cale democratică, a candidaţilor lui Vladimir Voronin, în poziţii deloc neglijabile, ale piramidei statalităţii existente între Prut şi Nistru.

Iniţiativa de Cooperare Aerospaţială/CAI va îmbunătăţi siguranţa zborurilor a mii de pasageri, care utilizează cursele internaţionale ce trec zilnic sprin spaţiile aeriene ale NATO şi Rusiei, implicit a milioane de locuitori ce vor fi feriţi, la sol, de imprevizibile atacuri teroriste declanşate prin deturnarea unor aeronave civile.

AIE promisese celor patru milioane de locuitori, ai celui de-al doilea stat românesc, că vor avea un parcurs sigur, de integrare nu doar de facto, ci şi de jure, iniţial în comunitatea europeană, ulterior în aceea euroatlantică.

CAI oferă o imagine comună, pe radarele de la Bruxelles şi Moscova, a traficului aerian şi permite alarmarea timpurie, la sesizarea zborurilor suspecte, prin proceduri stabilite de comun acord. Atunci când un avion nu mai respectă standardele de zbor, coordonarea traficului aerian oferă informaţii similare celor doi parteneri, astfel încât să se asigure reacţii de răspuns rapide, comune, eficiente, la potenţialele atacuri teroriste.

AIE nu a oferit alegătorilor o imagine comună, ci atitudini divergente, în chestiuni vitale pentru cei ce au decis să meargă la vot sau să stea, ca o formă tacită de protest, acasă. Absenţa unor înţelegeri pragmatice anterioare, iluzia demagogică conform căreia fiecare partid din alianţa guvernamentală, va demonstra celorlalte două, cât de mulţi adepţi are, nu au făcut decât să confirme absenţa unor standarde electorale comune. Orgoliile liderilor AIE explică victoriile locale înregistrate de reprezentanţii unui trecut deloc democratic.

Conform scenariului exerciţiului multinaţional “Vigilant Skies 2011”, CAI va utiliza două centre de coordonare, în Varşovia şi Moscova, precum şi centre locale temporare la Kaliningrad, Rostov pe Don, Murmansk (toate în Rusia), Bodo (Norvegia) şi Ankara (Turcia). CAI fiind şi în continuare o prioritate a programului de lucru adoptat de Consiliul NATO-Rusia.

Scenariul postelectoral democratic, dezirabil pentru AIE? Recunoaşterea concurenţei neloiale, menţinută între cele trei partide componente. Şi înţelegerea perspectivei că Republica Moldova poate rămâne în zona pro-europeană şi cu o altă coaliţie guvernamentală, pentru a menţine direcţia Vest a celui de-al doilea stat românesc, ca o prioritate a cooperării, în această zonă, între NATO şi Rusia.

Noul primar al Chişinăului – indiferent cine va fi – va asista la metamorfoza Tiraspolului. Acolo unde Igor Smirnov este deja uluit de afirmaţia lui Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei care a recunoscut, indirect, că Statele Unite au spus un NU clar independenţei Transnistriei, nedorind un al doilea Kaliningrad, la flancul de sud al NATO. Kremlinului i s-a sugerat, de către Casa Albă, să încerce o mediere, între guvernul de la Chişinău şi stipendiaţii Rusiei, de la Tiraspol, pentru a găsi o formulă de compromis, care să nu lezeze demnitatea fostei puteri tutelare.

Ştirea bună, pentru comuniştii lui Voronin, este că şi-au păstrat portofoliile puterii locale, într-o proporţie directă cu amăgirile livrate alegătorilor conservatori, în campania lor electorală. Vestea proastă, tot pentru ei, este că de la 1 iulie a.c., noul şef al Departamentului Apărării al Statelor Unite, în locul lui Robert Gates, va fi Leon Panetta, actualul director al CIA, autorul operaţiunii de succes, din Pakistan, soldată cu lichidarea lui bin Laden. Iar în fruntea Agenţiei Centrale de Investigaţii vine celebrul general David Petraeus. Acesta fiind tandemul cu care Barack Obama mizează să consolideze ofensiva politicii externe americane. Una ce exclude orice concesie majoră faţă de Rusia.

Celor ce se îndoiesc de politica americană coerentă, în arealul românesc, le reamintesc ziua când ambasadorul S.U.A., de la Chişinău, superviza, într-o unitate militară, donaţia de maşini, ale U.S. Army, pentru armata Republicii Moldova. Tot atunci, la Bucureşti, omologul său organiza o conferinţă de presă cu un mesaj clar pentru Moscova – Statele Unite nu sunt un aliat conjunctural al României, ci unul pentru totdeauna. Coincidenţa celor două evenimente fiind ordonată de peste Ocean. Iată de ce, Serghei Lavrov nu dezinforma când afirma că „pe cât putem influenţa procesul în cauză, ne vom strădui să facem acest lucru la întâlnirea de la Moscova”. El vizând raporturile administrative dintre autorităţile de la Chişinău şi autocefalii de la Tiraspol. Influenţa Rusiei fiind minimă.

Drama comuniştilor din Republica Moldova – cea incluzând Transnistria? Vor deveni părtaşi legali – pe diferite etaje ale puterii administrative – la stabilizarea graniţei NATO pe Nistru. CAI asigurând şi atunci siguranţa zborurilor între Vest şi Est, conform unor priorităţi care nu vor fi blocate de încăpăţânări ale unor lideri ce se cred neînlocuibili.

Mentalitatea de învingători – la experţii C.I.A.

Preşedintele Barack Obama, în incinta C.I.A., alături de directorul Agenţiei Centrale de Investigaţii, Leon Panetta

Într-un moment în care preşedintele Statelor Unite ale Americii se află într-un ofensiv periplu european, a fost difuzată alocuţiunea sa, la sediul Agenţiei Centrale de Investigaţii/C.I.A., rostită la finele săptămânii trecute.
Demnă, necesară, vizionară.

O sinteză a acestei luări de poziţie publice poate oferi perspectiva de acţiune actuală, a lui Barack Obama, care, pentru prima oară, de la preluarea postului suprem, la Casa Albă, are toate şansele de a câştiga şi al doilea mandat prezidenţial.

Iniţial, preşedintele Obama a explicat audienţei – formată din toţi şefii (contra)spionajului american şi principalii lor subordonaţi -, că atunci când l-a ales pe Leon Panetta, ca director al C.I.A., a mizat pe faptul că acesta va fi un avocat puternic pentru agenţia sa, şi va întări capacităţile existente, pentru a face faţă ameninţărilor actuale.

În acelaşi timp, când l-a numit pe Jim Clapper, ca director al Comunităţii Naţionale de Informaţii, l-a însărcinat cu misiunea de a se asigura că această orgolioasă, sensibilă şi extrem de reactivă structură – deloc vizibilă public – va activa ca o echipă integrată.

Barack Obama a apreciat că aceşti doi lideri şi-au îndeplinit mandatele încredinţate, împreună cu colaboratorii lor.
Preşedintele S.U.A. a reamintit asistenţei că este a treia vizită pe care o întreprinde la Langley, sediul C.I.A., de când se află la Casa Albă.

La prima sa vizită, câteva luni după ce exercita deja atribuţiile prezidenţiale, a remarcat că această agenţie, ca şi întreaga comunitate americană de informaţii este fundamentală pentru securitatea naţională a Statelor Unite.

Ulterior, după vizita menţionată, Barack Obama l-a chemat pe Leon Panetta, în biroul său, din Washington D.C., şi i-a cerut, în mod expres, să facă din uciderea sau capturarea lui bin Laden prioritatea numărul 1, în războiul vizând înfrângerea Al-Qaeda.

A urmat un efort dublu al agenţilor C.I.A., ca şi al experţilor întregii comunităţi americane de informaţii.

A doua vizită, a preşedintelui Obama, la sediul din Langley, s-a derulat în circumstanţe mult mai sumbre.
Erau zile când tocmai a fost onorată memoria a şapte patrioţi americani, care şi-au dat viaţa în această luptă, contra Al-Qaeda, în Afganistan. Numele lor fiind acum trecut pe zidul memorial de la intrarea în clădirea Agenţiei Centrale de Investigaţii.
Sacrificiul lor fiind o motivare suplimentară a hotărârii de a câştiga războiul dus împotriva reţelei teroriste conduse, atunci, de Osama bin Laden.

A treia vizită, cea din 20 mai a.c., la sediul C.I.A., a avut drept unic scop transmiterea directă a mulţumirilor liderului superputerii lumii – în numele tuturor cetăţenilor americani – pentru modul în care şi-au făcut datoria experţii în războiul nevăzut, care au identificat locul unde se afla Osama, permiţând astfel repurtarea celei mai semnificative victorii împotriva Al-Qaeda.

Aşa a fost posibil, a susţinut şeful executivului american, ca raidul SEAL să devină un succes, fiind rodul unui efort colectiv:
– Ceea ce nu se întâmplă întotdeauna, la Washington! (râsete în sală). Parte a provocărilor muncii de culegere de informaţii este necesitatea ca aceasta să rămână secretă…Sunteţi primii care sunteţi blamaţi, când activitatea decurge nesatisfăcător, şi sunteţi ultimii care primiţi încredere, când lucrurile se derulează normal. Iată de ce acum trebuie să celebrăm succesul vostru.

Din acest motiv, preşedintele Obama s-a deplasat la sediul C.I.A., pentru a le mulţumi direct celor care au contribuit la puternica lovitură dată Al-Qaeda. Anonimi care au muncit din greu pentru a identifica şi monitoriza acel curier secret care i-a condus, fără să ştie, la ascunzătoarea lui Osama bin Laden.

Când a fost la briefingul pregătit de Agenţia Centrală de Investigaţii, în vara anului 2010, Barack Obama a înţeles că reţeaua americană de informaţii a reuşit colectarea de date menite a fundamenta decizia finală – de lichidare a liderului Al-Qaeda.

În lunile care au urmat, la Casa Albă s-a ţinut cont, în mod constant, de recomandările comunităţii de informaţii: suplimentarea datelor iniţiale, colectarea de noi probe ale existenţei lui bin Laden în vila respectivă, luarea în discuţie a diferitelor ipoteze de acţiune.

Preşedintele a apreciat faptul că liderii intelligence-ului american nu s-au sfiit să îi spună în faţă lucruri ce trebuia să le ştie, oricât de incomode ar fi fost acestea. Apoi Obama a remarcat:
– Şi atunci noi am făcut ceva remarcabil în Washington D.C. – am ţinut secretul! (râsete şi aplauze în sală). Aşa trebuia să fie!

Când a venit momentul să se ia o decizie, nu exista siguranţa că bin Laden este 100% în vila sa.
Riscurile posibile, la adresa vieţii luptătorilor din forţele speciale americane erau imense.
Iar consecinţele ratării operaţiunii puteau fi enorme.

Dar preşedintele Obama a luat hotârârea cunoscută, pentru că a avut încredere în abilităţile personalului militar şi a celui din intelligence:
– Am pariat pe voi! Şi acum întreaga lume cunoaşte că încrederea investită în voi a fost justificată. La fel de justificată şi impresionantă cu ceea ce aţi realizat voi.

Asta pentru că lupta împotriva Al-Qaeda nu a început în 11 septembrie 2001, mulţi agenţi ai C.I.A. luptând contra teroriştilor din această organizaţie de ani buni, înainte ca aceştia să atace ambasadele americane din Africa.

Bătălia împotriva nălucilor terorii este cea care marchează actuala generaţie de experţi ai C.I.A., în opinia lui Obama:
– Aţi reuşit această victorie acţionând împreună – C.I.A., Agenţia de Securitate Naţională, Oficiul Naţional pentru Cercetare, Agenţia Naţională pentru Informaţii Geospaţiale, ODNI/Oficiul Directorului pentru Informaţii Naţionale, Centrul Naţional pentru Antiterorism, experţi civili şi militari, din întreaga ţară. Aşa şi trebuie să lucreze această comunitate, folosind fiecare capacitate umană, tehnică, colectând, analizând, comparând, integrând informaţiile diverse vizând o temă de interes naţional. Şi acţionând pe baza lor.

Aşa a fost posibilă – a remarcat Barack Obama – repurtarea celui mai mare succes al muncii de (contra)informaţii din întreaga istorie a Statelor Unite.

Dar războiul împotriva Al-Qaeda nu s-a sfârşit.

De acum înainte, fiecare terorist din această organizaţie va trebui să fie prudent, deoarece fiecare imagine video, fotografie şi filă, din milioanele detectate în computerele preluate din vila lui bin Laden vor fi cercetate amănunţit, iar cei identificaţi vor fi depistaţi, urmăriţi şi anihilaţi oriunde s-ar afla.

Pentru că scopul final rămâne înfrângerea structurii Al-Qaeda.

Din perspectiva prestigioasei victorii obţinute prin lichidarea lui Osama bin Laden, S.U.A. este ţara oamenilor care atunci când îşi propun ceva, lucrează în echipă, îşi promovează valorile şi doresc să depăşească orice dificultate, dovedind lumii întregi, susţine preşedintele Obama, că pentru ei nu există ceva imposibil de realizat.

O mentalitate de învingători, cu care, din păcate, Europa, nu se poate lăuda.

Imagini inedite la Fort Campbell şi Casa Albă

Postul american de televiziune ABC, care s-a dovedit – şi pe timpul operaţiunii echipei SEAL, de lichidare a lui Osama bin Laden – singurul din Statele Unite care a beneficiat de imagini inedite şi informaţii primare, din surse de încredere, apropiate de Casa Albă, a difuzat secvenţe filmate la Fort Campbell, ce arată atmosfera destinsă în care preşedintele Barack Obama a mulţumit militarilor din Divizia 101, pentru profesionalism şi devotamentul lor faţă de patrie. Din rândurile lor au fost selectaţi cei şase luptători destinaţi pentru împuşcarea liderului Al-Qaida.

Inedit este şi finalul reportajului în care, pentru prima oară, se vede cum Obama a mulţumit personal fiecărui membru al echipei sale, specializată în securitate naţională, în mod deosebit lui Leon Panetta, actualul şef al Agenţiei Centrale de Investigaţii.

În acelaşi timp, vicepreşedintele Joe Biden informa telefonic, pe liderii democrat şi republican, din Congresul S.U.A., despre uciderea lui Osama. Aceste ultime imagini, ca şi confirmarea morţii lui bin Laden, de către conducerea generală, evident provizorie, a reţelei Al-Qaida, indică limpede, celor de bună credinţă, că operaţiunea reuşită de militarii din SEAL nu a fost deloc mimată. Iar modul excepţional în care ei s-au comportat a primit cea mai înaltă preţuire, de la comandantul Forţelor Armate ale Statelor Unite, preşedintele Barack Obama.

Nume de cod pentru lichidarea lui Osama – “Geronimo”

Nu ştiu dacă preşedintele Barack Obama a ascultat vreodată vreun banc cu Radio Erevan, dar cert este că formula tipică unor glume cu acest pretext a fost folosită, aşa cum relatează Associated Press, de Jay Carney, amuzantul secretar de presă al Casei Albe.

De unde, iniţial, Osama bin Laden a fost înfăţişat ca unul care a generat un schimb de focuri cu echipa SEAL, apărându-se cu înverşunare, acum aflăm că nu era înarmat.

Dacă în primele precizări oficiale se menţiona detaliul că o femeie a fost folosită pe post de scut uman al lui Osama, asta pentru a-i accentua lipsa de scrupule, acum ni se comunică că soţia sa nu a fost ucisă. Cea de lângă el, pentru că bin Laden avea două neveste şi trei copii.

Şirul comicăriilor marca Jay Carney a continuat la conferinţa de presă de la Casa Albă. Da, Osama nu era înarmat, dar a opus rezistenţă. Împuşcătura în cap probează altceva. Că a fost împuşcat exact în clipa în care a fost văzut, fără ezitare.

Da, una dintre soţiile sale nu a fost omorâtă, dar a fost împuşcată în picior, de membrii comandoului, la etajul trei, al vilei lui bin Laden, mai susţine Carney.

Jurnaliştii americani, răbdători şi iscoditori, au dorit totuşi să ştie cum a fost emisă prima versiune a rezistenţei, cu arma în mână, a lui Osama. Încolţit, Jay Carney a replicat că opunerea la acţiunea luptătorilor SEAL nu a implicat utilizarea, de către liderul Al-Qaida, a unei arme de foc!

În opinia secretarului de presă, versiunea iniţială furnizată ziariştilor „la cald” era rodul primelor rapoarte despre operaţiunea rapidă a comandoului american.

După cum deja se ştie, luni, 2 mai a.c., John Brennan, consilierul preşedintelui Barack Obama pentru antiterorism, a declarat că el crede că soţia lui Osama a fost ucisă, în timp ce făcea, cu trupul ei, un scut uman, în faţa liderului reţelei teroriste menţionate, pentru lichidarea căruia a fost organizat raidul SEAL, de 40 de minute.

Pentru a se edifica asupra circumstanţelor reale, unii ziarişti de peste Ocean au contactat experţi în regulile de angajare în asemenea acţiuni de comando. Aceştia au precizat că deschiderea focului de către luptătorii SEAL, imediat ce au descins în camera unde era Osama, se justifica la cea mai mică mişcare sesizată în acea încăpere!

Secretarul de presă Carney a mai precizat că femeia ucisă în raidul din vila lui Osama făcea parte dintr-o altă familie ce locuia acolo. Ea a fost împuşcată la etajul unu, nu la al treilea etaj, unde a fost găsit şi ucis bin Laden.

Tot la primul etaj au fost împuşcaţi şi doi curieri ai Al-Qaida, femeia nimerindu-se acolo în schimbul de focuri ce a avut loc între terorişti şi luptătorii SEAL.

Bin Laden şi membri ai familiei sale au fost găsiţi la etajele doi şi trei ale vilei.
Imperturbabil, Carney a mai declarat:”Era o îngrijorare, că Osama se va opune operaţiunii de capturare şi într-adevăr el a rezistat.” Cum? Rămâne aparent un mister.

Dar, după balta de sânge, filmată în dormitorul unde a fost ucis, este clar, pentru orice militar, că bin Laden a fost mitraliat şi după ce a fost împuşcat în cap.

Oficialii Casei Albe au schimbat şi descrierea modului în care Obama şi echipa sa au putut urmări acţiunea luptătorilor SEAL. S-a recunoscut faptul că acţiunea a fost monitorizată în timp real, dar nu s-a mai precizat dacă au fost vizionate imagini şi auzite sunete.

Pentru ca să fie atenuată impresia că preşedintele Obama a urmărit live/în direct lichidarea lui Osama, Leon Panetta, directorul Agenţiei Centrale de Investigaţii a specificat, pe 3 mai ac., că „atunci când aceste echipe au intrat în vilă, vă pot spune că a fost o perioadă de 20, până la 25 de minute, în care, într-adevăr, noi nu am ştiut exact ce se întâmpla acolo şi au fost câteva momente foarte tensionate, când noi aşteptam informaţiile. În final, amiralul Mc Raven a venit la noi şi ne-a informat că i s-a transmis cuvântul GERONIMO, care era numele de cod pentru confirmarea faptului că l-au lichidat pe bin Laden.”

Nici vorbă de capturare.

Victoria lui Leon Panetta

Agenţia Associated Press a furnizat detalii privind misiunea antiteroristă finalizată cu lichidarea fizică a lui Osama bin Laden.

Datele furnizate opiniei publice restabilesc imaginea C.I.A., ca agenţie specializată în operaţiuni secrete concepute cu profesionalism şi încheiate cu maximum de eficienţă.

Probabil nu va trece mult timp şi la Hollywood va fi produs un film de lung metraj, ce va începe cu imagini clasice, ale unor elicoptere militare americane zburând în noapte, cu profesionişti instruiţi pentru o operaţiune secretă despre care – afirmă Associated Press – ştiau că se desfăşoară doar câţiva înalţi demnitari americani.

Locul unde se afla Osama bin Laden confirmă complicitatea cu acesta a unor oficiali pakistanezi, care i-au permis să trăiască într-o zonă sigură pentru el.

Agenţii C.I.A. au descoperit campusul unde se afla liderul Al-Qaida, în luna august, ca urmare a urmăririi unui curier al organizaţiei teroriste menţionate.

Vila unde locuia Osama era inconjurată de ziduri înalte, pe care era fixată sârmă ghimpată. Două porţi de acces erau păzite de gărzile liderului terorist.

Bine consiliat de experţi pakistanezi, bin Laden nu a instalat şi nici nu a folosit la sediul său – pentru a nu fi depistat din satelit – telefoane fixe sau mobile, nici computere conectate la Internet.

O chestiune ciudată – care a atras atenţia spionilor americani – a fost faptul că locuitorii vilei respective ardeau gunoiul, refuzând să fie colectat de muncitorii primăriei locale.

Conform C.I.A., vila unde trăia Osama a fost construită în urmă cu cinci ani.

La mijlocul lunii februarie – interesantă coincidenţă cu declanşarea revoltelor în lumea arabă -, preşedintele Obama a decis să fie urmat “un curs de acţiune agresivă”.

În următoarele zece săptămâni, preşedintele Barack Obama a analizat, cu perseverenţă, la cinci şedinţe ale Consiliului Naţional de Securitate, variantele de acţiune pentru eliminarea lui bin Laden. O misiune atât de importantă încât nu doar oficialii Pakistanului, ci şi cei din statele aliate nu au fost informaţi despre aceasta.

La 29 aprilie, preşedintele Statelor Unite a aprobat acţiunea menită a lichida pe Osama. Au fost aleşi şase membri ai unei echipe din trupele de elită ale Marinei Militare Americane – denumite SEAL -, care au fost subordonate directorului C.I.A., Leon Panetta, despre care se ştie că va prelua conducerea Pentagonului, la toamnă.

La momentul intrării în forţă în vila menţionată, acolo se aflau şi au fost ucişi pe loc Osama, curierul urmărit de C.I.A., fratele lui bin Laden şi unul dintre fiii liderului Al-Qaida.

Faptul că niciun militar din echipa SEAL nu a fost rănit indică pregătirea minuţioasă a operaţiunii, cunoaşterea camerelor din clădire şi a locului unde se afla Osama, care, după un iniţial schimb de focuri, a fost împuşcat în cap – semn al calmului cu care au acţionat membrii comandoului american.

Associated Press a mai menţionat că, în după-amiaza zilei de 1 mai, şeful C.I.A., Leon Panetta a fost informat că bin Laden este mort. Întreaga echipă a lui Panetta a izbucnit în urale şi aplauze.

În acest mod, Barack Obama a revigorat şansele sale de a obţine al doilea mandat prezidenţial la Casa Albă. Unul pe timpul căruia probabil Leon Panetta va conduce Forţele Armate Americane. Detaliu important pentru România, la care Panetta s-a raportat mereu cu simpatie.
__________________________________________________________________________
Antrenament al trupelor SEAL: