Când a primit, în semn de supremă cinstire, a întregii sale cariere de istoric naţional, sabia înmânată celor distinşi cu titlul simbolic de Cavaler de Clio, a scos-o printr-un singur gest, viguros, aidoma felului în care a mânuit condeiul, cu care a descătuşat lucrurile tăinuite despre idealurile şi finalul vieţii mareşalului Ion Antonescu.
Semn al unui luptător, până în ultima clipă a existenţei sale.
Meritul intrării în circuitul public a dialogului necesar, dar fără precedent, dintre doi ofiţeri în rezervă, îi revine directorului Ion Măldărescu, cel care a inserat, în revista sa online Art-Emis, o mărturie sintetică, aparte, despre războiul dus în Transnistria.
Protagoniştii acestui duel, vorba vine, cerebral dar şi emoţionant sunt un comandor şi un colonel. Care au activat în structuri militare comparabile, dar distincte. Primul – comandorul (r.) prof. univ. dr. Jipa Rotaru, în armata existentă în dreapta Prutului, celălalt – colonelul (r.) dr. Anatol Munteanu, în stânga Milcovului de azi.
Momentul cel mai spectaculos al acestui eveniment cultural-istoric a fost acela când Jipa Rotaru şi Constantin Moşincat au oficiat ceremonia de acordare a sabiei simbolice a Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de Clio, profesorului universitar dr. Gheorghe Buzatu. În aer liber. Lângă cortul militar şi la doi paşi de biserica din Maia.