Posts tagged: FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL

La Deauville, Obama ignoră pretenţiile lui Medvedev

France Obama Russia

Exact la 29 de săptămâni distanţă de gafa antologică – faţă de relaţia lor cu Statele Unite – a lui Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel, care s-au întâlnit tot la Deauville, în Franţa, cu preşedintele rus Dmitri Medvedev, pentru a-i arăta că ei sunt mai egali, decât aliaţii lor din NATO, preşedintele Barack Obama a dat o lecţie de superputere liderului de la Kremlin.

Aşa cum specifică agenţia Associated Press, şeful executivului american a declarat joi, 26 mai a.c., că S.U.A. şi Federaţia Rusă sunt decise să găsească puncte de convergenţă conforme cu nevoile de securitate ale ambelor ţări, în problema planului Washingtonului, de a edifica un scut antirachetă, în Europa Centrală şi de Est.

Obama a reamintit faptul că sistemul antirachetă vizează contracararea intenţiilor belicoase ale unor state precum Iranul şi Coreea comunistă, dar Rusia îl consideră o ameninţare şi la adresa sa.

Replica lui Medvedev a fost defensivă şi surprinzătoare, chiar şi pentru oficialii americani. Preşedintele rus a afirmat, relativ senin, că viitorul rachetelor de apărare va fi soluţionat de … politicienii viitorului – probabil în anul 2020 -, dar el şi Obama pot contribui la turnarea unei fundaţii solide, a înţelegerii posibile, încă de pe acum.

Întâlnirea dintre Barack Obama şi Dmitri Medvedev a avut loc cu prilejul summitului economic găzduit de Franţa. Cei doi preşedinţi au fost de acord că apărarea antirachetă, aşa cum este concepută de S.U.A., constituie o problemă sensibilă.
Şi aşa va rămâne în relaţia bilaterală!

Chiar dacă au convenit să conlucreze pe această temă, nu au manifestat nici cel mai mic semn că ar putea ajunge la o înţelegere.

Agenţia Associated Press a remarcat că preşedintele Obama a avut o privire greu de interpretat, atunci când a dialogat, pe acest subiect, cu reporterii.

În ceea ce îl priveşte, Dmitri Medvedev a repetat atenţionarea sa că o nereuşită, a cooperării Casei Albe, cu Kremlinul, pe acest subiect, ar putea duce la o nouă cursă a înarmărilor.

Preşedintele Federaţiei Ruse a declarat că menţinerea unui echilibru strategic, între forţele armate ruse şi cele americane, este necesar pentru continuarea relaţiei bilaterale.

Un asemenea obiectiv a fost consolidat anul trecut, prin ratificarea noului tratat START, de către Senatul S.U.A., pe baza căruia sunt reduse numărul de lovituri nucleare strategice, pe care Rusia şi SUA le deţin.

Obama se află la Deauville cu ocazia reuniunii G-8, unde va aborda şi efectele revoltelor declanşate în lumea arabă, în ideea de a reitera punctul american de vedere conform cărora protestatarii împărtăşesc aceleaşi aspiraţii democratice.

G-8 este alcătuit din înalţii reprezentanţi ai Statelor Unite, Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Canadei, Rusiei şi Japoniei. Cărora li se alătură emisarul Uniunii Europene.

Experţi ai Băncii Mondiale şi ai Fondului Monetar Internaţional vor prezenta liderilor G-8 reperele prioritare ale modernizării şi stabilizării economiilor Tunisiei şi Egiptului, intenţia administraţiei americane fiind de a oferi argumente pentru investiţii pe termen lung, în Orientul Mijlociu şi în Nordul Africii.

Barack Obama doreşte ca şi alte state arabe, care vor opta spre o tranziţie către un regim democratic, să beneficieze de un sprijin financiar adecvat, menit a crea noi locuri de muncă.

Aşa cum nu a cedat în faţa presiunilor lui Dmitri Medvedev, în problema scutului antirachetă, Obama a rămas inflexibil şi în ceea ce priveşte campania de bombardamente aeriene din Libia.

Statele Unite nu trimite trupe terestre, nu angajează alte forţe, decât cele existente la ora actuală, în operaţiunea „Protectorul unificat”, care rămâne una fără un termen final, speranţa Casei Albe fiind că aceasta va avea succes în oprirea atacurilor armatei loiale lui Gaddafi asupra civililor din Libia.

Intenţia preşedintelui S.U.A. este de a prezenta participanţilor la reuniunea G-8 şi principalele repere ale planului de retragere a trupelor americane din Afganistan, concomitent cu implicarea economiilor importante ale lumii în generarea unei noi şanse de prosperitate în arealul afgan şi cel limitrof.

Întâlnirea dintre Obama şi Medvedev a confirmat decizia preşedintelui S.U.A. de a nu mai face nicio concesie, în politica externă.

Această atitudine îi asigură numărul mai mult decât suficient, de votanţi, la alegerile prezidenţiale din 2012, într-o competiţie unde, la ora actuală, nu are niciun contracandidat periculos.

Tags: , , , , , ,

categories Interesul general | | datetime May 26, 2011 07.30 | comments Comments (0)

CINE CONDUCE REPUBLICA MOLDOVA?

c5a3ara-moldovei

Iată o întrebare firească, din moment ce vizita vicepreşedintelui Joe Biden nu a făcut decât să confirme zâzania persistentă la nivelul celor trei lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană/A.I.E şi, din păcate, conduita – îmi pare rău, dar asta este situaţia – absolut infantilă, a lui Voronin, dornic să ştie tot Chişinăul că şi-a luat orgoliul în braţe, neparticipând nici el, nici alt emisar al lui, la întâlnirea decidentului numărul 2, în Statele Unite, cu reprezentanţii partidelor parlamentare.

Din moment ce vizita înaltului demnitar american era considerată, la Casa Albă, un semnal clar că Washington-ul sprijină programul de reforme al A.I.E şi aspiraţiile occidentale ale actualei guvernări, fiecare moment de referinţă al programului lui Joe Biden ar fi trebuit să ţină cont de această simbolistică.

Primul moment fiind la aeroportul din Chişinău.

Aici trebuie demontată o iluzie, abil speculată, de comunişti. Sigur că, anul trecut, atunci când a trecut Oceanul, premierul actual al Republicii Moldova a adresat invitaţii oficialilor americani, care au rămas în atenţia acestora, pentru momente alese în funcţie de oportunităţile viitorului.

Numai că turneul actual, prin Europa, al lui Joe Biden, a avut un obiectiv precis. Dialogul la cel mai înalt nivel, la Moscova, pentru a obţine sprijinul tandemului Dmitri Medvedev-Vladimir Putin, în detensionarea situaţiei din Libia. Şi asta i-a reuşit, din moment ce Rusia a stopat exportul de armament către statul libian. Urmând ca, în perioada următoare, să vedem şi alte opţiuni americane sprijinite, explicit sau tacit, de Federaţia Rusă.

Finlanda – care, in integrum, nu a fost niciodată „provincie a URSS”, cum cred unii paraleli cu istoria Europei, de la Chişinău -, precum şi Republica Moldova, au fost trecute în turneu şi pentru a nu alarma opinia publică internaţională, în privinţa unei posibile intervenţii militare a Statelor Unite, despre care să fie detaliat informată doar conducerea Federaţiei Ruse.

Revenind la momentul primirii lui Joe Biden, pe aeroport, normal ar fi fost să fie acolo cei trei lideri ai A.I.E., Marian Lupu, Vlad Filat şi Mihai Ghimpu, ca semn al unităţii lor de acţiune, aşa cum se aşteaptă America să îi vadă în viitor.

Numai că, primul care a dat mâna cu vicepreşedintele american, contrar procedurilor internaţionale de protocol, a fost…ambasadorul S.U.A., mister Chaudhry. O fi el simpatic premierului Vlad Filat, dar locul său era în rândul oficialilor aliniaţi în stânga scării avionului.

Cu tot respectul pentru ex-preşedintele Mihai Ghimpu, care s-a pripit – ne scapă intenţionat motivele – şi a declarat că Joe Biden nu a venit pentru el, Marian Lupu şi Vlad Filat, aş reformula afirmaţia sa: a venit „şi pentru ei”. Asta ca să nu scriu „în mod special pentru aceştia”, deoarece dau semnale clare că Republica Moldova, ca vehicul geopolitic, are… trei viteze pentru mersul înainte şi una pentru sensul opus. Cea din urmă aparţinând lui Voronin.

Şi la discursul, în aer liber, al vicepreşedintelui S.U.A. era de dorit să asiste şi Marian Lupu şi Mihai Ghimpu.

Pentru că, dacă ar fi să stăm strâmb şi să judecăm drept, conform unei logici birocratice, deloc aberante: funcţia executivă a lui Joe Biden, în guvernul american, de adjunct al celui ce este şi liderul miniştrilor S.U.A., respectiv preşedintele S.U.A., ar fi impus ca doar un… vicepremier de la Chişinău să fi fost tot timpul cu vicepreşedintele Americii. Ceea ce, bineînţeles, nu era cazul.

Acum este de domeniul evidenţei că au venit la miting simpatizanţii şi activiştii PLDM. Asta nu este rău. Ci foarte bine. Dar de ce nu au fost prezenţi şi aceia ai celorlalte două partide componente ale A.I.E.?

Era Vlad Filat în campanie electorală, nu ştim noi, şi Joe Biden a venit să îi susţină candidatura?!…

Dincolo de mesajul cald, amical, al vicepreşedintelui superputerii lumii – care nu este deloc un reprezentant de mâna a doua, Joe Biden putând fi, în orice moment, omul care apasă pe butoanele ce trimit spre ţinte clare distrugătoarele rachete nucleare americane -, de „baia de mulţime”, de întâlnirile succesive, separate, organizate cu orgolioşii lideri ai A.I.E., de tămâierile ulterioare ale unor analişti partinici, nu politici, vizând pe actualii guvernanţi de la Chişinău, câteva chestiuni, evitate public, trebuie scrise negru – că aşa şi sunt problemele ţintite de înaltul oaspete – pe alb.

gec_8184

Republica Moldova este pentru America un pas al creării spaţiului integral necesar NATO, pentru a consolida securitatea statelor aliate.

La Departamentul de Stat există o percepţie, mai puţin cunoscută, a celor trei componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Aceasta ar fi compusă, conform unor experţi în spaţiul ex-sovietic, din:”naţionalişti moldoveni, vorbitori de limbă română” (liberalii lui Mihai Ghimpu), “pragmatişti orientaţi spre afaceri” (simpatizanţii lui Vlad Filat) şi “aripa reformatoare a vechii gărzi a vorbitorilor de limbă rusă” (adepţii lui Marian Lupu).

La Washington D.C. se consideră că – dincolo de inabilitatea de a depăşi blocajul parlamentar, pentru a alege un preşedinte -, liderii A.I.E. au reuşit totuşi să articuleze o viziune a ţării, privind viitorul, care evită, abil, o alegere clară între Moscova şi Bruxelles.

A.I.E. a prezentat perspectivele republicii, la U.E., prin punerea în aplicare a unora dintre reformele necesare alinierii la normele Uniunii Europene, inclusiv asumarea câtorva sacrificii dureroase, pentru a primi sprijinul Fondului Monetar Internaţional, pe timpul crizei economice.

Alianţa pentru Integrare Europeană a luat şi măsuri pragmatice de consolidare a încrederii, pentru a reduce tensiunile cu regiunea separatistă Transnistria, recunoscând că acest conflict prelungit este un obstacol, în continuare, la aspiraţiile europene ale Moldovei.

Provocările la care Republica Moldova va trebui să găsească soluţii, din punctul de vedere al Statelor Unite, nu sunt deloc puţine:

1. identitatea sa – complexă, multietnică;
2. aşezarea acesteia – la o încrucişare istorică a drumurilor utile atât conexiunilor economice, cât şi intenţiilor geopolitice;
3. confruntarea specifică cu problema plecării la muncă, în străinătate, a peste un milion de cetăţeni şi
4. tranzitarea teritoriului naţional de către imigranţi asiatici, doritori să muncească în Europa.

Ţelul sprijinului oferit de S.U.A., celui de-al doilea stat românesc, nu este deloc unul demagogic, ci corespunzător idealurilor promovate constant, de peste Ocean: depăşirea provocărilor enumerate ar putea consolida democraţia din landul dintre Prut şi Nistru, favorizând apariţia unei economii de piaţă prospere.

Aşa ceva nu se obţine cu repetarea unor lozinci, pe holurile parlamentului din Chişinău şi pe micile ecrane. Ci, din punctul de vedere al oficialilor americani, prin combaterea corupţiei endemice, îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor guvernamentale, combaterea fermă a traficului de „carne vie” şi a reţelelor locale de crimă organizată.

Este timpul ca toţi liderii A.I.E. să înţeleagă, măcar acum, după vizita lui Joe Biden, că primul partener al Republicii Moldova, de acum înainte, ar trebui să fie S.U.A., singurul stat în măsură să ajute, decisiv, guvernarea de la Chişinău, pentru depăşirea blocajului politic, a dificultăţilor economice şi a monologurilor cunoscute pe tema Transnistriei.

Statele Unite ale Americii, în conlucrare cu partenerii europeni, pot oferi stimulente specifice, dar numai cetăţenii Republicii Moldova, depăşind inteligent divizări generate de pasagere orgolii politice, pot fructifica şansa de a fi devenit, din 11 martie 2011, landul cel mai recent integrat, de facto, din punctul de vedere al Washingtonului, în comunitatea euroatlantică.

O partitură pe care cei trei dirijori ai A.I.E., trebuie să o interpreteze in integrum.
Fără dizarmonii penibile.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

categories Interesul general | | datetime March 12, 2011 07.30 | comments Comments (0)

~