Posts tagged: DOD

Temeritatea generalilor de peste Ocean

Una dintre diferenţele majore, între ţara unde trăim – cu generalii activi atât de cuminţei, încât preferă tăcerea, umilitoare, rostirii unor adevăruri neştiute de cei care mai au încredere în instituţia militară – şi Statele Unite, unde liderii armatei avertizează public, pe membrii Congresului, asupra pericolelor generate de unele măsuri de austeritate, ţine de un exerciţiu democratic inexistent pe malurile Dâmboviţei.

Capitol-Building-at-Night,-Washington-DC

Peste Ocean, unii membri ai Congresului SUA au început demersurile împotriva reducerii severe a cheltuielilor de apărare, ca parte a planului de micşorare a deficitului bugetar la nivel naţional.

Intenţia iniţială fiind reducerea cu 1,2 trilioane $ a unor cheltuieli considerate discreţionare, de membri ai Senatului şi Camerei Reprezentanţilor.

O bună parte din această sumă urma să provină din bugetul Pentagonului,

pentagon

într-un context în care generalii americani au constatat că atât partidul preşedintelui, cel democrat, cât şi acela aflat în opoziţie, respectiv republican, pot cădea de acord să reducă finanţarea apărării.

Din fericire, pentru demnitarii de la Departamentul Apărării, unii membri ai Congresului au declarat că reducerea cheltuielilor militare, în timp ce forţa expediţionară a SUA este angajată în operaţiuni complexe, constituie o idee nefastă.

O afirmaţie deloc lipsită de argumente, acestea fiind din plin furnizate, de generali ce urmează să ocupe posturi decisive la Pentagon. Din perspectiva interesului personal, puteau să tacă, bine mersi. Dar carierele demnitarilor militari de la Washington D.C. sunt construite pe dreptul de a spune superiorului, indiferent de puterea sa de sancţionare, adevăruri ce nu pot fi trecute cu vederea, pentru simplul motiv că implică, din start, soluţii politice. Nu militare.

Generalii care au atenţionat Congresul SUA, implicit opinia publică americană, asupra pericolului unui grav recul strategic al Statelor Unite, pe mapamond, ca urmare a proiectatelor reduceri bugetare, nu sunt oameni care să arunce vorbe în vânt.

Was4114511

Primul dintre ei este chiar generalul Martin Dempsey, care urmează să fie numit de preşedintele Obama ca şef al Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, de la Pentagon. El nu a ezitat nicio secundă să declare, în faţa comitetului senatorial, pentru forţele armate, că propunerile de a afecta, substanţial, în următorul deceniu, bugetul armatei „sunt extrem de dificile şi au un grad foarte ridicat de risc.”

132nd General Conference of the National Guard Association of the United States

Pe o poziţie similară s-a situat şi viitorul său locţiitor, amiralul James Winnefeld, propus a deveni vicepreşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore. Esenţa mesajului său? Reducerile bugetare severe vor aduce strategiile actuale ale Pentagonului în puncte unde singura decizie militară logică va fi suspendarea lor practică. Urmată de daune ireversibile asupra forţei disuasive americane şi asupra industriei de armament a SUA.

O tentativă similară, de evitare a reducerilor majore ale bugetului Pentagonului, a mai avut loc în primăvara acestui an. Într-o zi cu un număr nenorocos, era 13 aprilie, Casa Albă a cerut Departamentului Apărării o tăiere suplimentară de fonduri cu 400 miliarde $, peste ceea ce era deja propus a se micşora, în următorii 12 ani.

Conducerea militară a replicat inteligent, conform unui spirit de corp neafectat, ca în alte state, de erori prezidenţiale impardonabile. Astfel, şi la ora actuală se lucrează la o revizuire a strategiei militare, programată pentru finalizare la începutul lunii octombrie, înaintea întâlnirii dintre preşedinţii Barack Obama şi Dmitri Medvedev. Documentul menţionat va sugera şi zonele indicate pentru reduceri bugetare substanţiale.

Spiritul de corp a fost vizibil şi pe parcursul depoziţiilor adjuncţilor liderilor celor patru categorii de forţe armate americane – forţele terestre, navale, aeriene şi infanteria marină -, care au afirmat, la unison, în cadrul audierilor organizate la Senat, că 10 ani de răboi au pus deja componentele enumerate în imposibilitatea de a satisface cererile globale de exploatare.

A urmat afirmaţia lor temerară, comună, fără replică din rândurile asistenţei ce marca celebrul control civil, la ei fiind făcut cu interlocutori respectaţi de militari:
„- Reduceri bugetare suplimentare vor avea drept rezultat o forţă militară mai mică şi mai puţin capabilă de misiunile actuale.”

080826-N-3271W-007

Mai nuanţat, amiralul Jonathan Greenert, care urmează să fie şeful operaţiunilor navale, a atras atenţia senatorilor prezenţi:”Stresul generat de posibilele reduceri bugetare este mare în forţele armate, cu un efect necruţător.”

110119-D-9880W-005.JPG

Generalul Peter Chiarelli, numărul 2 la Forţele Terestre Americane,

Dunford_JF

precum şi generalul Joseph Dunford, din Corpul Infanteriei Marine, chiar au prins pe picior greşit pe cei care îi audiau, susţinând că structurile lor militare au nevoie de miliarde de dolari în plus, faţă de ceea ce s-a prevăzut până acum, pentru a recupera sumele cheltuite pe operaţiunile din Irak şi Afganistan. Adică 45 miliarde $ pentru forţele terestre şi 12 miliarde $ pentru infanteria marină. În caz contrar? Vor fi schimbări fundamentale ale capacităţii de luptă a celor două categorii de forţe armate tocmai menţionate.

Efectele reale ale acestor atitudini publice lucide, ale generalilor menţionaţi? La nivelul celor care i-au audiat nu au fost voci contra.

Asta nu înseamnă deloc câştigarea sprijinului scontat la nivelul conducerilor Senatului şi Camerei Reprezentanţilor.

Care, totuşi, au luat act de manifestarea spiritului de corp al generalilor – ce ar urma să fie numiţi în funcţii -, de argumentele lor pragmatice şi de faptul că politicul poate decide o altă strategie, dar militarii şi-au făcut datoria, prevenind contribuabilii americani asupra consecinţelor unor reduceri bugetare dezastruoase, asupra imaginii şi forţei armate a Statelor Unite.


EDITORIAL PUBLICAT DE COTIDIANUL ONLINE ZIUAVECHE.RO CONDUS, CU TENACITATE, DE DORU DRAGOMIR

Pentagonul a lansat strategia războiului cibernetic!

Waging Cyber War
Această fotografie a Pentagonului a fost realizată pe 12 februarie 2009, din avionul prezidenţial Air Force One, cu Barack Obama la bordul acestuia, la scurt timp după decolarea de la Baza Andrews a Forţelor Aeriene, din Maryland.
Preşedintele Barack Obama a semnat ordinele executive, care stabilesc cât de departe pot merge comandanţii americani, pe glob, în utilizarea atacurilor cibernetice şi a altor operaţiuni pe calculator, împotriva duşmanilor, dar şi ca parte a spionajului de rutină în alte ţări.

Fotografia este realizată de Charles Dharapak, de la Associated Press.
__________________________________________________________________________________________________________

Ce face Pentagonul, după instalarea acolo a lui Leon Panetta? Ce a făcut şi până acuma. Ştie – spre deosebire de structuri similare, din unele state aliate, inclusiv România -, să îşi promoveze inteligent priorităţile, în formule diverse, cu oameni care pot să fie coerenţi, în faţa camerelor de luat vederi, şi convingători, cu contribuabilii care le privesc evoluţia pe micul ecran.
De pildă, în seara zilei de 14 iulie a.c., secretarul adjunct al apărării, William J. Lynn III, a abordat chestiunea ameninţărilor cibernetice, la postul de televiziune Public Broadcasting Service/PBS, în cadrul emisiunii „Newshour”/”Noutăţile orei”.

100914-D-7203C-006

El este al 30-lea american care ocupă acest post şi are o impresionantă evoluţie în structurile civile ale apărării. Din 1993 până în 1997 a fost director al Programului de Analiză şi Evaluare, în cadrul oficiului secretarului apărării. Ulterior, până în 2001, a fost subsecretar de stat la apărare.

În cadrul emisiunii menţionate, el şi-a informat conaţionalii că ameninţarea cibernetică, cu care Statele Unite se confruntă, creşte îngrijorător şi că această nouă cale de atac asupra SUA este accesibilă unei game diversificate de inamici. William J. Lynn III a susţinut că acum se poate observa exploatarea acestui areal prin furt de secrete, comerciale şi militare.

El a mai declarat, jurnalistului Ray Suarez, realizatorul emisiunii, că la Pentagon se ştie că există instrumente pentru a distruge anumite lucruri, a nimici proprietăţi fizice şi informaţii importante, chiar cu preţul pierderii unor vieţi omeneşti.

În prezent, asemenea tehnici şi procedee de acţiune sunt deţinute de o serie întreagă de state importante de pe mapamond, dar pericolul principal este că acestea vor ajunge şi la îndemâna unor regimuri considerate „paria”, de către guvernele ţărilor democratice, iar ulterior în mâinile grupurilor teroriste.

Departamentul Apărării/DoD acţionează atât pentru a apăra propriile reţele electronice,

CYBER11

cât şi pentru a sprijini misiunile Departamentului pentru Securitate Internă, care are menirea să protejeze sistemele vitale pentru securitatea naţională americană.

Oficialii Pentagonului au lansat – anterior interviului menţionat – prima strategie a Departamentului Apărării

care are drept scop contracararea ameninţării cibernetice. Acest document strategic indică şi gradul de utilizare a Internetului, în anul 2000 fiind 360 utilizatori globali, iar anul trecut 2 miliarde!

DoD dispune de 15.000 reţele, cu peste 7 milioane de computere.

20100709-F-4015B-002

Conform declaraţiei lui Lynn, din emisiunea menţionată, Pentagonul îşi propune, în primul rând, ca să apere propriile facilităţi. Dar este evident că acţiunea defensivă trebuie să fie mai amplă.

Aici se are în vedere o cooperare mai strânsă cu Departamentul pentru Securitate Internă. De ce? Pentru a fi mai bine protejate reţelele electrice, de transport şi sectorul financiar. Cu precizarea, emisă de William J. Lynn III, că Pentagonul nu se angajează să protejeze întregul Internet.

Vestea bună? DoD a declanşat consultările cu aliaţii, din NATO, despre cum ar trebui structurat un organism menit a se ocupa cu prevenirea şi contracararea atacurilor cibernetice,

precum cele cu ţinte criminale sau cu obiective tipice activităţii de spionaj.

Atacurile cibernetice declanşate în anul 2007, împotriva Estoniei, şi cel din anul următor, împotriva Georgiei, ambele de sorginte răsăriteană, au avut şi un scop clar de intimidare a liderilor acestor state – cunoscute pentru adversitatea lor faţă de stilul autoritar, de imixtiune în politica lor internă, al locatarului principal, de atunci, de la Kremlin, Vladimir Putin.

Ce mai presupune apărarea cibernetică? Un nou mod de gândire, afirmă William J. Lynn III. Aici nemafiind vorba de apărarea unui spaţiu terestru, aerian sau maritim, ci a unuia virtual, în majoritatea sa covârşitoare acesta fiind proprietate privată.

Frontierele virtuale se depăşesc cu viteza gândului, printr-o simplă tastare a clapelor computerului.

În Statele Unite, Comandamentul Cibernetic este responsabil pentru organizarea acţiunilor DoD în domeniul menţionat. Acesta a angajat experţi militari şi civili, cu aptitudini speciale în domeniul cibernetic.

La emisiunea „Newshour”/”Noutăţile orei”, invitatul William J. Lynn III a făcut şi o glumă, involuntară, la care realizatorul Ray Suarez a surâs, cu înţelepciune:”Pentagonul nu monitorează sau scanează reţelele cibernetice comerciale, din SUA.” Replica jurnalistului putea fi, fără a comite vreo impoliteţe, ci doar pentru a face completarea de rigoare:”Cu excepţia acelora care au generat suspiciuni vizând securitatea cibernetică.”

De altfel, în finalul prezenţei sale la Public Broadcasting Service/PBS, Lynn III a avut inspiraţia să mai precizeze că DoD conlucrează, pentru contracararea ameninţărilor cibernetice, cu FBI, Departamentul pentru Securitate Internă şi alte structuri abilitate să protejeze infrastructura de interes naţional şi capacităţi pe care Pentagonul le-ar putea folosi pentru misiuni excepţionale.

Cu o modestie bine mimată, Lynn a mai adăugat:
”Dar noi nu avem rolul principal.”

Doar cel decisiv, prin Comandamentul Cibernetic.

~