Nobili fii ai Patriei (video)

Stimate domnule colonel,

Cu deosebită consideraţie,
col. (r) Marian Dulă
________________________________

Tabăra militară de la Floreşti Prahova

Încă din primele zile de după alegerea sa ca domn al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza studiază împreună cu cei mai apropiaţi colaboratori ai săi măsurile concrete pentru unificarea armatei şi reorganizarea ei potrivit misiunii şi cerinţelor câmpului de luptă de la acea dată.

Deşi unirea celor două Principate s-a înfăptuit, armata nu căpătase un nume. I-a revenit sarcina lui Cuza de a proclama numele de Armata României, în cuvântarea ţinută în faţa ofiţerilor veniţi să-l felicite pentru dubla alegere.

O primă măsură a constituit-o redislocarea unor unităţi de infanterie din Moldova în Ţara Românească şi invers. În acest sens, două batalioane din regimentul de muschetari din Iaşi, sub comanda colonelului Culoglu şi a colonelului Duca (mai puţin comanda regimentului şi batalionul 3, care rămân dislocate la Ismail) şi bateria de artilerie călăreaţă de sub comanda maiorului Tobias Gherghel, se dislocă la Bucureşti. Regimentul 3 Infanterie din Muntenia se dislocă la Iaşi. Atât într-o parte cât şi în cealaltă parte trupele sunt primite cu multă căldură de populaţia oraşelor. Întâlnirea unităţilor din Muntenia cu cele din Moldova are loc la Socola, lângă Iaşi, la 14 aprilie 1859. Cu această ocazie municipalitatea din Iaşi organizează o recepţie şi un banchet în grădina publică de la Copou, în onoarea sosirii armatei române.

O acţiune deosebit de importantă atât pentru unificarea armatei, cât şi pentru instruirea şi pregătirea ei de război a fost constituirea taberei militare de la Floreşti. Actul în baza căruia au fost concentrate trupele aici a fost Înaltul ordin de zi nr. 27 din 14/26 aprilie 1859. ,,După propunerea inspectorilor generali ai ambelor armii din Moldova şi Ţara Românească – arăta domnitorul în ordinul respectiv – Noi, pe temeiul articolului 43 din Convenţia încheiată la Paris la 7/19 august 1858, ordonăm concentrarea ziselor armate la un singur punct, care va fi între oraşele Ploieşti şi Buzău sau împrejur, unde va exista loc priincios pentru aşezarea taberei şi manevrare. Această concentrare se va executa negreşit, până la sfârşitul lunei lui mai viitor, când va şi urma a fi trupele inspectate şi manevrate” (1) .

Privitor la Armată, Convenţia de la Paris din 7/19 august 1858 prevedea:
„Art. 43. Miliţiile trebuie să se unească ori de câte ori siguranţa internă sau cea a hotarelor va fi ameninţată. Reunirea lor va putea fi provocată de unul sau celalalt domnitor, dar nu va putea avea loc decât în urma unei înţelegeri comune între ei, făcându-se cunoscut şi Curţii Suzerane. La propunerea inspectorilor, domnitorii vor putea, de asemenea, să reunească în întregime sau în parte miliţiile în tabăra de manevre sau spre a le trece în revistă.”

Organizarea şi desfăşurarea taberei de la Floreşti a fost, fără îndoială, cea mai importantă acţiune întreprinsă de domnitorul Cuza, pentru contopirea oştirilor Principatelor Unite Române şi realizarea armatei unificate a noului stat naţional român modern.
Read more »