Expert ONU cere combaterea antisemitismului în Ungaria!

Pe 31 mai 2011, la prânz, la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite, din New York, au fost difuzate afirmaţiile îngrijorătoare ale unui expert O.N.U., care susţine că Ungaria se confruntă, la ora actuală, cu provocări cruciale în domeniul intoleranţei şi rasismului.

Acelaşi specialist, în problemele drepturilor omului, a îndemnat pe oficialii maghiari să implementeze angajamentele şi obligaţiile internaţionale, pe care şi le-au asumat, pentru combaterea rasismului, xenofobiei şi intoleranţei.

Autorul acestor grave afirmaţii este Githu Muigai, raportor special al Naţiunilor Unite, în ceea ce priveşte formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie şi intoleranţa asociată lor.

El a avertizat că ţările Europei Centrale trebuie să se aştepte la provocări decisive, generate de formele menţionate, în pofida recentelor iniţiative lansate la forurile internaţionale şi a tratatelor în vigoare.

Într-o declaraţie de presă, făcută la finalul unei vizite de cinci zile în Ungaria, raportorul Muigai nu a ezitat să îşi ascundă îngrijorarea privind înrăutăţirea situaţiei cu care se confruntă minoritatea romilor în statul maghiar.

El a afirmat că:
”ei (adică romii) au fost cei mai afectaţi de dificila perioadă de tranziţie, de la socialism la economia de piaţă, şi continuă să se confrunte cu rasismul, discriminarea rasială şi intoleranţa în domeniile ocupării unui loc de muncă, în educaţie, la obţinerea unei locuinţe şi în sănătate.”

Acelaşi expert nu şi-a ascuns îngrijorarea cu privire la soarta refugiaţilor, a solicitanţilor unui loc la azil, a migranţilor, precum şi în legătură cu intoleranţa şi discriminarea la care sunt supuşi zilnic cei aflaţi în detenţie, la închisori.

Githu Muigai a mai declarat că „este necesară o acţiune imediată de combatere a antisemitismului în Ungaria”.

El a cerut guvernului de la Budapesta, cu acelaşi prilej, să dea dovadă de vigilenţă şi să instituie mecanismele legale necesare pentru a soluţiona aceste probleme grave.

Specialistul O.N.U. a avertizat împotriva creşterii influenţei partidelor politice ungare extremiste şi a atras atenţia executivului maghiar asupra discursurilor pline de ură, ale adepţilor acestor formaţiuni politice belicoase.

Calm, lucid şi ferm, Githu Muigai a mai precizat: „Este important ca un astfel de comportament să fie prevenit şi să fie luate măsurile necesare pentru ca aceia care se fac vinovaţi de acte rasiste să fie traşi la răspundere, iar victimelor acestor conduite să li se furnizeze căile de atac legale.”

Solicitând opinia lui Cătălin Marius Târnăcop, ex-diplomat român la O.N.U., cu privire la mandatul lui Muigai, acesta a afirmat că este vorba de un expert independent, neplătit, care raportează cele constatate, în ţările unde este trimis, precum Ungaria, doar Consiliului Naţiunilor Unite, pentru Drepturile Omului, de la Geneva.

PREMIERĂ EUROPEANĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Solicitanţii de azil în Moldova pot, începând din această săptămână, să primească indemnizaţiile lor lunare, de subzistenţă, de la agenţia de refugiaţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin intermediul unui sistem de card de debit, pe care agenţia l-a iniţiat, pentru a accelera distribuirea de sprijin financiar, în numerar.

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi/UNHCR a declarat că Moldova este primul stat din Europa, unde s-a pus în aplicare schema de card de debit, pentru a facilita distribuţia sprijinului financiar lunar, prin Automated Teller Machines/ATM-uri.

Sistemul a fost lansat luni, 21 martie a.c., de către UNHCR, în cooperare cu banca BCR Chişinău, şi va permite refugiaţilor nevoiaşi, solicitanţilor de azil şi beneficiarilor de protecţie umanitară, să primească carduri de debit, pe care le pot folosi pentru a retrage alocările lor financiare lunare.

„UNHCR este mulţumit să lanseze această iniţiativă în Moldova, deoarece permite oamenilor să retragă banii alocaţi la bancomatele apropiate. Asta le crează o stare de confort, nefiind nevoiţi să mai facă naveta la un punct de distribuţie central, pentru a primi indemnizaţia” a declarat Peter Kessler, reprezentantul UNHCR în Republica Moldova.

„Refugiaţii au suferit nedreptăţi şi, de multe ori, le este greu să se integreze într-o ţară nouă, unde să fie găzduiţi în condiţii de siguranţă. Prin aceste carduri s-a făcut un nou pas în direcţia ajutorării lor, ca să fie mai activi, în viaţa de zi cu zi, şi să îşi menţină demnitatea” a adăugat domnul Kessler.

Conform expertului în probleme O.N.U., Cătălin Marius Târnăcop, refugiaţii beneficiază de 500-600 lei moldoveneşti, adică 30 € – 36 €, pe persoană, în fiecare lună. În plus, faţă de ajutorul lunar financiar furnizat de UNHCR, familiile vulnerabile de refugiaţi mai pot primi şi pachete alimentare, lapte pentru copii, lucruri utile pentru nou-născuţi şi accesorii de igienă, pentru femei şi fete.

ORIGINAL

ÎN INFERN PÂNĂ LA 13 OCTOMBRIE 2011

* Consiliul de Securitate al O.N.U. a extins mandatul Forţei de Asistenţă pentru Securitate Internaţională în Afganistan pentru încă un an, pentru a ajuta la edificarea unei structuri de securitate afgane, conform Rezoluţiei 1943, din 2010.

În dimineaţa zilei de 13 octombrie a.c., Consiliul de Securitate al O.N.U. a decis să extindă autorizaţia de acţiune a Forţei de Asistenţă pentru Securitate Internaţională/ISAF, în Afganistan, pentru încă un an, până la 13 octombrie 2011, reiterând importanţa edificării unei structuri afgane de securitate, care să vegheze la supremaţia legii în ţară.

Aşa cum ne informează colaboratorul nostru, dr. Cătălin Marius Târnăcop, expert în problematica O.N.U., prin adoptarea în unanimitate a rezoluţiei 1943, conform Capitolului VII din Carta Naţiunilor Unite, Consiliul de Securitate face un apel la statele membre pentru a întări, pe mai departe, forţele pe care le pun la dispoziţie pentru a îndeplini toate cerinţele operaţionale în privinţa recrutării personalului, a dotării cu echipamente şi a asigurării cu alte resurse.

Prin textul rezoluţiei menţionate, Consiliul încurajează ISAF şi alţi parteneri să susţină eforturile lor pentru a accelera evoluţia spre realizarea unor forţe afgane de sine stătătoare, profesioniste, responsabile şi echilibrate din punct de vedere etnic.

În mod special a fost subliniată importanţa sprijinirii expansiunii autorităţii teritoriale a Armatei Naţionale Afgane şi a Poliţiei Naţionale Afgane, aşa cum s-a stabilit la Consiliul de Monitorizare şi Coordonare Întrunită din ianuarie a.c.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, în ultimul său raport privind Afganistanul a avertizat asupra
pericolului ca progresul realizat să fie umbrit de deteriorarea situaţiei de securitate şi de presiunile politice, ceea ce impune o tranziţie a conducerii afgane, care să facă faţă acestor provocări, printr-o atenţie aparte a guvernului de la Kabul şi prin sprijinul partenerilor internaţionali.