Prin comunicatul de presă 079, emis vineri, 15 iunie 2012, jurnaliştii interesaţi de preocupările aliaţilor sunt informaţi că purtătorul de cuvânt al NATO – inteligenta, diplomata şi extrem de eficienta – Oana Lungescu, va organiza un briefing de presă, cu comunicare video live, cu directorul celulei Forţei de Reintegrare a ISAF (FRIC) prin intermediul sistemului VTC.
Directorul FRIC, generalul-maiorul David Hook, este responsabil pentru asistarea guvernului afgan, cu Programul său pentru Reintegrare şi Pace Afgană/APRP.
Informarea jurnaliştilor va avea loc în camera Luns, de la Cartierul General al NATO, marţi, 19 iunie, de la ora 14.00.
Jurnaliştii pot urmări acest briefing de presă şi în direct, pe website-ul NATO, şi pot transmite întrebările lor înainte de briefing, dar şi pe timpul acestuia, folosind email-ul: press@hq.nato.int
Дмитрий Рогозин назначен специальным представителем Президента по Приднестровью
21 марта 2012 года, 16:40
Дмитрий Медведев подписал Указ «О специальном представителе Президента Российской Федерации по Приднестровью».
Текст Указа:
1. Назначить Заместителя Председателя Правительства Российской Федерации Рогозина Дмитрия Олеговича специальным представителем Президента Российской Федерации по Приднестровью.
2. Настоящий Указ вступает в силу со дня его подписания.
21 марта 2012 года, 16:40
_________________________________
Prin decretul reprodus mai sus, preşedintele Dmitri Medvedev l-a numit pe vicepremierul Dmitri Rogozin trimisul special al Preşedintelui Federaţiei Ruse în Transnistria. Din acest moment, planul lui Vladimir Putin de a transforma arealul limitrof Tiraspolului într-un nou Kaliningrad se va materializa pas cu pas, peste capul Berlinului. Rogozin va folosi retorica dură, de pe vremea prezenţei sale la Cartierul General al NATO. Iar finalizarea intenţiei lui Putin nu va fi efectuată decât – aşa cum vrea el – prin dialog direct cu omologul de la Bucureşti. După o iarnă siberiană vom avea o vară fierbinte…
Ştiaţi proverbul grec:”Cel ce este temut de mulţi să se teamă de ei”?
Acest aforism mi-a venit în memorie când am aflat noile numiri, în funcţii importante din Armata României.
Sub pretextul promovării unor profesionişti militari tineri, sunt marginalizaţi generali cu evoluţii respectate la Cartierul General al NATO, din Bruxelles, şi la Comandamentul Central American – CENTCOM din Tampa, Florida.
O explicaţie plauzibilă? Neîncrederea actualului preşedinte în propozabilii, de drept, la funcţiile cheie din armata ţării.
Un argument? În noaptea Anului Nou, când a preferat să nu adreseze un gând bun compatrioţilor săi, preşedintele a dorit să îl aibă musai lângă el, pe ministrul apărării naţionale.
Dacă generalilor numiţi acum, pe posturile la care ar fi visat doar peste câţiva ani buni, li s-ar pune o întrebare comună, răspunsul lor onest ar fi acelaşi:”- Nu mă aşteptam la o asemenea ascensiune rapidă…”
Doar, din primul moment când poartă uniforma militară, viitorul profesionist înţelege şi respectă o ierarhie cu grade, funcţii şi criterii de promovabilitate la comanda grupei, plutonului, companiei, batalionului, brigăzii, diviziei, categoriei de forţe armate şi Statului Major General.
În timp apare departajarea profesională. Afectată, în ultimele două decenii, de amestecul grosolan al factorului politic în gestionarea problemelor armatei.
La reducerea masivă a Forţelor Armate Române au contribuit substanţial şi consilierii americani. Ani buni, armata de peste Ocean a constituit un element de referinţă pentru reforma şi restructurarea structurilor militare româneşti.
Concomitent, mii de militari români s-au convins, în teatrele de operaţii ex-iugoslav, irakian şi afgan de dotarea tehnică superioară a U.S. Army, de instrucţia modernă şi capacitatea de a duce lupta în condiţii de maximă ostilitate pe plan local.
Nu puţini ofiţeri români au urmat cursuri peste Ocean şi au absolvit instituţii militare americane prestigioase. În toate, regula de bază fiind supremaţia valorii reale. Nu mimate.
Şi iată că acum, în cea mai atipică ţară a Uniunii Europene, până şi numirile la vârful ierarhiei militare nu respectă criteriile de promovare existente în armatele celorlalte state membre ale NATO.
Drama noilor generali promovaţi? Va fi în momentul când se va reveni la normalitate. Vorba unui înstelat:”Unde să mai fiu numit, după ce am fost şeful Statului Major General?”
La Cotroceni…
ARTICOL ACCESAT DE ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂ,
PE 17 IANUARIE 2011
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a folosit ocazia oferită de trecerea în Anul Nou, pentru a adresa un mesaj militarilor care acţionează, şi în 2011, în misiuni şi operaţiuni derulate sub stindardul Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic.
Rasmussen a dorit să se ştie că se gândeşte la aceşti semeni, în uniformă militară, cu mândrie şi admiraţie. Prin profesionalismul, curajul şi devotamentul lor zilnic, ei aduc contribuţii vitale la îmbunătăţirea siguranţei vieţii a milioane de oameni, din întreaga lume.
Secretarul general al Alianţei a reamintit realitatea că, de peste 60 de ani, NATO a apărat, cu succes, libertatea şi democraţia statelor membre. Dar, în ultimii ani, noi ameninţări au făcut această sarcină mult mai dificilă şi periculoasă.
Astăzi, există aproape 140.000 de militari ai NATO care acţionează în operaţiunile şi misiunile aflate în derulare în Afganistan, în Balcani, în Irak, în Marea Mediterană şi în Oceanul Indian, dar şi în largul Cornului Africii.
Ei demonstrează solidaritatea şi angajamentul Alianţei, de lungă durată, pentru securitatea, pacea şi stabilitatea lumii.
Anders Fogh Rasmussen a mulţumit şi familiilor militarilor aliaţi, pentru sprijinul moral oferit celor dragi, aflaţi în diferite misiuni pe mapamond.
„În mod special – a afirmat Rasmussen -, gândurile mele sunt alături de familiile celor care şi-au pierdut viaţa pe parcursul executării misiunii lor şi de cei care au pierdut prieteni şi colegi. De asemenea, sunt cu gândul alături de aceia care au fost răniţi şi de cei ce îi îngrijesc”.
Secretarul general al NATO consideră că militarii aliaţi efectuează un serviciu excepţional pentru menţinerea păcii, printr-o muncă grea şi un devotament remarcabil.
Ei demonstrează capacitatea lor de a acţiona la cele mai înalte standarde de excelenţă în NATO.
După numai şase zile, pe 3 ianuarie 2011, la Cartierul General al Alianţei, din Bruxelles, au fost difuzate, în premieră, imagini ale unui submarin olandez, care a acţionat cinci săptămâni sub apă, în apropierea Cornului Africii.
Cu o lungime de 68 de metri şi un echipaj de 60 de marinari militari, submarinul a îndeplinit o misiune asumată de NATO.
A fost pentru prima oară când Alianţa Nord-Atlantică a trimis un submarin uriaş pentru a combate pirateria în zona menţionată.
Conform declaraţiei generalului-locotenent Philippe Stoltz, comandantul Comandamentului Întrunit al Forţelor Aliate din Lisabona, submarinul a avut drept obiectiv – în cadrul operaţiunii maritime „Scutul Aliat”- culegerea de informaţii utile depistării grupurilor de piraţi.
Aceştia pun în pericol cele 60-70 de nave maritime, care circulă zilnic în zona devenită acum celebră prin luarea de ostatici, cu scopul de a obţine sume mari de bani, cerute, pentru eliberarea lor, de la rude, sau oficialităţi guvernamentale.
Anterior au fost folosite doar elicoptere şi nave militare aliate, pentru detectarea ambarcaţiunilor utilizate de piraţi.
Rezultatele acestei misiuni subacvatice au fost încurajatoare.
Submarinul a furnizat informaţii extrem de valoroase pentru identificarea şi anihilarea jefuitorilor specializaţi în atacarea vaselor comerciale şi de turism.
Echipajul submarinului olandez a supravegheat apele oceanului – cu ajutorul radarelor şi sonarelor montate la bord -, 24 de ore din 24, apropiindu-se de locaţiile piraţilor fără ca aceştia să ştie că informaţiile despre ei erau transmise imediat navelor de război aliate, care treceau la operaţiunea de dezarmare şi arestare a lor.
A fost o experienţă neaşteptată pentru marinarii militari olandezi şi în acelaşi timp provocatoare.
Locotenent-comandorul Erwin Ruijsink, comandantul submarinului olandez “Zeeleeuw”, a precizat că acesta beneficiază de o tehnologie modernă, care îi permite să execute misiuni sub apă, non stop, timp de şase săptămâni.
Pentru că are o propulsie electrică, submarinul se deplasează fără niciun zgomot.
Înainte de a reveni la baza sa navală, olandeză, submarinul a poposit la Comandamentul Întrunit al Forţelor Aliate din Lisabona, unde echipajul a primit nu doar mulţumiri, ci şi decoraţii ale NATO, pentru serviciile aduse comunităţii internaţionale.
Interesul general | Ion Petrescu | 
June 15, 2012 07.30 | 
Comments (0) 
Subscribe
