O nouă alianţă militară în Asia?

Distinsul istoric Florin Constantiniu avea dreptate când afirma, cu amărăciune, că trăim într-o societate confuză şi ignorantă, mai ales în materie de situaţie internaţională. Chiar pe 27 septembrie a.c., presa română se rezuma la inserarea expeditivă, a informaţiei privind militarul român, din Batalionul 495 Manevră, care a fost rănit pe timpul unei misiuni efectuate în provincia Zabul, din Afganistan. O ştire ilustrată, pe micul ecran, cu militari…surâzători, din filmări anterioare! Dar contingentul expediţionar românesc acţionează într-un areal pândit de o inflamare suplimentară, generată de acutizarea relaţiilor dintre Washington D.C. şi Islamabad.

Acum, postul american de televiziune FoxNews a semnalat că relaţiile deja tensionate dintre Statele Unite şi Pakistan au atins un nivel periculos, ca urmare a faptului că 50 de imami şi alţi lideri religioşi importanţi au ameninţat cu Jihad-ul, războiul sfânt, dacă trupele americane intervin pe teritoriul statului pakistanez.

Culmea coincidenţei? Surprinzătorul avertisment a avut loc în ziua când, la sediul O.N.U., din New York, în plenul Adunării Generale, ministrul de externe al Pakistanului, Hina Rabbani Khar a declarat că guvernul său este parte a soluţiei în Afganistan, fiind dispus să facă tot ce este necesar, cu partenerii internaţionali, pentru a se achita de această mare responsabilitate – aceea a revenirii la o viaţă normală în statul vecin.

Este ameninţarea imamilor una serioasă? Liderii religioşi respectivi fac parte dintr-un consiliu sunit al unor grupări locale, din arealul aflat în partea vestică a Pakistanului. Numai că textul comunicatului probează inteligenţa cu care şi alte forţe au ştiut să îşi promoveze ideile. Astfel, consiliul a declarat, în comunicatul propriu, că este ilegitimă etichetarea Statelor Unite ca o…superputere, deoarece numai Allah merită acest titlu!

Dacă afirmaţia de mai sus poate genera un surâs, ceea ce urmează nu are nicio legătură cu religia. Imamii au cerut guvernului de la Islamabad să pună capăt angajamentelor privind utilizarea trupelor sale împotriva celor etichetaţi terorişti, şi să acţioneze pentru coagularea unei noi alianţe politico-militare, ai cărei membri să fie China, Turcia, Iranul, Afganistanul şi, bineînţeles, Pakistanul.

Walid Fares, expert în istoria Orientului Mijlociu, în cadrul Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiilor, din S.U.A., consideră dorinţa clericilor ca fiind şi o somaţie pentru liderii militari pakistanezi, de a trece de partea opusă a baricadei.

Există bănuiala că serviciul pakistanez de informaţii, se află în spatele iniţiatorilor acestui demers public. După cum referirea la Jihad demonstrează o coordonare între structurile insurgenţilor islamici şi clericii amintiţi.

De altfel, amiralul Mike Mullen, şeful Comitetului Întrunit al şefilor de State Majore al Forţelor Armate Americane semnala că: „Reţeaua teroristă Haqqani acţionează ca un veritabil braţ înarmat al serviciului pakistanez de informaţii-ISI.” Guvernul de la Islamabad a respins această acuzaţie, deşi se baza pe conexiunea dovedită dintre ISI şi teroriştii care au atacat, în luna iunie Hotelul Intercontinental, apoi, trei luni mai târziu, ambasada S.U.A. – ambele fiind în Kabul.

Probată de memoria telefoanelor mobile, ale atacatorilor – care au ţinut 20 de ore, sub foc, sediul diplomaţilor americani din capitala afgană -, unde erau numere ale unor agenţi ISI! Ceea ce a generat propunerea Pentagonului, ca incidentele menţionate să fie considerate acte de război, şi intenţia Departamentului de Stat, de a trece structura Haqqani pe lista neagră a organizaţiilor teroriste, care fac obiectul acţiunilor disuasive ale Statelor Unite.

Va fi o operaţiune militară americană pe teritoriul pakistanez, contra taberelor de antrenament ale insurgenţilor islamici? Victoria Nuland, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat afirmă:”Dacă guvernul pakistanez alege varianta să nu ia măsuri, vom lua în considerare, cu atenţie, modul cum vom proceda.”

Abil, guvernul Pakistanului a recurs la invitarea ministrului chinez, al siguranţei publice la Islamabad. Mesajul implicit al invitaţiei fiind dacă S.U.A. anulează ajutorul anual de 5 miliarde de dolari, se găsesc terţi doritori să umple golul rămas.

De la tribuna Adunării Generale a O.N.U., ministrul de externe pakistanez a recunoscut:”Având în vedere situaţia volatilă, este probabil de înţeles că există un nivel de anxietate şi emoţii. Dar noi trebuie să conlucrăm ca parteneri responsabili, într-o manieră cooperantă şi să nu ne grăbim cu judecăţile şi întrebările vizând intenţiile celuilalt.”

Însă, unităţile operative ale forţelor armate pakistaneze se află în stare de alertă, după ce pe 25 septembrie a.c., comandanţii corpurilor de armate şi ofiţerii din Statul Major au fost chemaţi la o reuniune de urgenţă. La nivelul generalului Ashfaq Kayan, liderul militar al Pakistanului, probabilitatea unei operaţiuni chirurgicale a trupelor americane – în zona atribuită, oficial, controlului comunităţilor pakistaneze locale, de la graniţa cu Afganistanul -, nu mai este o fabulaţie.