Posts tagged: ARENA.MD

Umbrela americană (video)

A - SCUT

Diferenţa principală, dintre sistemul democratic, consolidat în spaţiul euroatlantic şi cel autoritar, identificabil în zona răsăriteană a Europei, este simplă.

În democraţiile occidentale, dominante sunt standardele, procedurile şi instituţiile democratice, în cadrul cărora personalităţile politice au un rol bine stabilit, acela de a respecta fişa postului, dacă acestea sunt alese sau numite în funcţii de interes naţional. Orice derapaj, de la prevederile legale duce automat la pierderea încrederii opiniei publice, urmată de demisie, sau demitere.

Continuarea acestui editorial îl puteţi citi apăsând AICI!

Mituri spulberate la Beijing şi Moscova!

În numai şapte zile,
două mituri geopolitice
au fost spulberate
– la Beijing şi Moscova.
Aceasta fiind ordinea cronologică
a evenimentelor care au determinat
pe locuitorii satului planetar
să facă ochii mari, cât cepele.

Despre ce anume este vorba puteţi citi detalii apăsând AICI.

REVITALIZAREA ALIANŢEI

În această lună continuă, la Pentagon, preparativele pentru Summitul Alianţei Nord-Atlantice din Portugalia, planificat a se desfăşura în luna noiembrie a.c.

Din perspectiva oficialilor americani, reuniunea aliaţilor de la Lisabona va lua în discuţie calea de parcurs a Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic în lumea secolului 21, precum şi modul în care se desfăşoară misiunea trupelor NATO în Afganistan. Michelle Flournoy, subsecretar de stat pentru politica de apărare a declarat jurnaliştilor americani că se are în vedere atât revitalizarea Alianţei în acest veac, cât şi succesul necesar al trupelor proprii în teatrul de operaţii afgan.

Conform precizării doamnei Flournoy, se doreşte ca în noul concept al NATO să fie o perspectivă clară a misiunilor aliate. Ultima actualizare a conceptului strategic a avut loc în 1999. Acum, S.U.A. doreşte anumite schimbări în infrastructura şi organizarea acestei alianţe.

Subsecretarul de stat a menţionat o serie de propuneri de reformare vizând structura de comandă, agenţiile, instituţiile şi comitetele NATO. Nu a fost omisă nici necesara reformă financiară.

Michelle Flournoy crede că, în condiţiile în care destui aliaţi europeni solicită micşorări ale contribuţiilor lor, sub presiunea situaţiei economice mondiale, o reformă se impune şi pe acest plan, cu consecinţe la nivel organizaţional şi operaţional. Există o presiune clară pentru a face lucrurile mai eficiente.

Pe de altă parte, NATO are acum o experienţă notabilă în ceea ce priveşte logistica necesară derulării unor operaţiuni cu forţe expediţionare proprii. Funcţionează o structură de comandă capabilă să organizeze dislocarea, pe cale aeriană şi dispunerea în teren a unităţilor desemnate să execute misiuni specifice.

Actualele imperative economice şi operaţionale au determinat pe liderii statelor aliate să ia în serios reformarea structurii de comandă, concomitent cu o bugetare mai severă, dar care să asigure eficienţa operaţiunilor militare aliate.

Intenţia secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen este de a propune scăderea numărului de comitete ale Alianţei, de la 400, la mai puţin de 200.

Doamna Flournoy a semnalat şi dorinţa americanilor ca de la 14 agenţii NATO să se ajungă doar la trei.

Casa Albă vrea şi revitalizarea Consiliului NATO-Rusia, pornind de la realitatea că există numeroase domenii de parteneriat util, precum efortul aliaţilor în Afganistan, lupta împotriva terorismului, sistemul european de apărare antirachetă şi acţiunile duse contra piraţilor.

Referitor la discutarea, de către liderii statelor aliate, la Lisabona, a misiunii asumate în Afganistan, S.U.A. speră că vor fi identificate reperele progresului dorit astfel încât să fie menţinută coeziunea trupelor Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate/ISAF.

Acum, acţionează în teatrul de operaţiuni afgan circa 150.000 de militari, dintre care 45.000 sunt aliaţi, ceilalţi fiind americani.

Noutatea acestui moment este acela că, în timp ce unele state au sporit numărul de militari trimişi în Afganistan, altele au crescut numărul activităţilor desfăşurate de contingentele lor naţionale.

De pildă, militarii germani din Comandamentul Regional din Nord sunt parteneri cu camarazii din trupele guvernamentale afgane la instrucţie, acţiuni de luptă şi la alte activităţi – a explicat doamna Flournoy.

Dar dificultăţi persistă datorită unei fluctuaţii la nivelul resursei umane pentru posturile de instructori militari. Există o presiune şi pentru suplimentarea numărului experţilor în instruirea poliţiei afgane. Care, din punctul de vedere al antrenamentului, este mult în urma trupelor din armata afgană.

Lupta împotriva insurgenţilor rămâne principala misiune a forţelor ISAF. Chiar dacă trupele olandeze au părăsit teatrul de luptă, iar cele canadiene sunt în curs de repatriere, alte ţări au mărit efectivele contingentelor naţionale.

Rămâne însă o provocare generală necesitatea ca statele care sunt încă implicate în teatrul de operaţii afgan să demonstreze opiniei publice din fiecare ţară că un progres a avut loc în Afganistan, până la summitul de la Lisabona, iar altul şi mai mare va fi până vara viitoare.

Liderii statelor membre ale NATO vor discuta şi situaţia din Kosovo, unde Alianţa mai are 9.000 de militari într-o misiune care se derulează bine. Statele Unite pun accentul pe intensificarea antrenamentului forţelor locale de securitate pentru a fi, eventual, în măsură să preia şi să asigure securitatea statului kosovar. Dar orice decizie de reducere a forţelor aliate va fi luată la nivelul şefilor de state şi de guverne din NATO.

O altă prioritate a reuniunii de la Lisabona este sistemul de apărare antirachetă. Doamna Flournoy a indicat că Statele Unite speră că aliaţii se vor raporta la noul sistem ca la o misiune de apărare. NATO va trebui să contribuie la sistemul de comandă şi control cu capabilităţi variate oferite de diferite state membre.

Subsecretarul de stat a reiterat poziţia americană conform căreia noul sistem de apărare antirachetă protejează aliaţii europeni de ameninţările venind din Iran, nefiind îndreptat împotriva Rusiei. Care este aşteptată să se alăture participanţilor la acest scut, prin intermediul radarelor sale, considerate foarte eficiente.

Iată cum, Alianţa Nord-Atlantică îşi fortifică organismul militar, pentru a promova şi în anii următori interesele specifice, prin decizii şi misiuni pe măsura provocărilor unui secol încercat de crize economice, sociale, politice şi militare.

______________________________________________________________________________

DESCURAJAREA AMENINŢĂRILOR COMUNE

Teoretic, calea pe care va merge Republica Moldova în 2011 va fi stabilită prin voinţa cetăţenilor săi, care se vor prezenta la secţiile de votare pe 28 noiembrie a.c. Conaţionali deja asaltaţi de zvonuri bine puse la punct: revenirea în forţă, la putere, a comuniştilor, conduşi de Voronin Redivivus; intrarea în parlament a cel mult patru partide, dintre care doar trei vor aparţine Alianţei pentru Integrare Europeană; obţinerea unui număr mic de mandate de formaţiunile politice conduse de actualul şef al statului şi de premier; compromiterea definitivă a viitorului partidelor mici, care nu vor fi reprezentate în forumul legislativ al ţării etc.

Practic, europenii trăitori între Prut şi Nistru, indiferent de convingerile lor personale şi opţiunile politice asumate public, sau tăinuite dintr-o temere formată în anii anteriori, vor fi cu toţii influenţaţi, într-o măsură mai mare, sau mai mică, de un eveniment ce se va desfăşura exact cu o săptămână înainte, în extremitatea vestică a continentului, la Lisabona. Acolo, între 19 şi 21 noiembrie se va desfăşura Summitul NATO. Şi la acesta va participa, ca invitat, Dmitri Medvedev, preşedintele Rusiei, aşa cum predecesorul său a acceptat să vină la Bucureşti, la Summitul Alianţei Nord-Atlantice, din 2008.

Răspunsul pozitiv al liderului rus, la invitaţia reiterată de omologul francez şi cancelarul german, a fost o surpriză doar pentru cei obişnuiţi cu paradigma confruntării dintre comunitatea europeană şi Rusia. Acum, conducerea bicefală de la Moscova chiar vrea o cooperare mai strânsă, reciproc avantajoasă cu Uniunea Europeană.

Faptul că solicitarea repetată a Kremlinului, de a fi abolite vizele pentru cetăţenii ruşi, nu a fost soluţionată la actuala întâlnire trilaterală nu constituie deloc un eşec pentru Rusia. De ce? Preşedintele Medvedev a avut posibilitatea să prezinte celor doi interlocutori proiectul unor etape de urmat pentru liberalizarea accesului cetăţenilor ruşi în statele membre U.E. Acestea urmând a fi discutate la Summitul Uniunea Europeană – Rusia, din decembrie a.c.

Preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei au ascultat cu atenţie şi noile argumente ale şefului statului rus privind mult doritul – de Moscova – Tratat al Securităţii Europene. Pe care nu l-au respins, dar şi-au rezervat un spaţiu de timp pentru consultări ulterioare, bi şi multilaterale cu aliaţii din N.A.T.O.

Ofensiv, Dmitri Medvedev a propus, iar Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au acceptat, ca asemenea întâlniri trilaterale să aibă loc periodic. Conducătorii Rusiei, Franţei şi Germaniei au decis în 1998 să aibă loc asemenea reuniuni, care s-au derulat în 2003, 2004 şi 2005. A urmat o sincopă de cinci ani. Abia în vara acestui an, pe timpul reuniunii G 20, Medvedev, Merkel şi Sarkozy au decis să reactiveze Trilaterala.

Dmitri Olegovici Rogozin, reprezentantul Federaţiei Ruse la NATO a afirmat, într-un interviu acordat canalului de ştiri TV Rusia 24, că la întâlnirea preşedintelui Medvedev cu interlocutorii săi, la Lisabona, vor fi discutate ideile, propunerile şi viziunea Moscovei privind viitorul Europei. În iunie 2008, liderul de la Kremlin a propus un nou pact european de securitate. În decembrie 2009, Rusia a trimis copiile proiectului acestui tratat la şefii de state din Europa, dar şi la NATO. Puterile occidentale au răspuns cu răceală.

Cunoscut pentru declaraţiile sale anterioare dure la adresa Alianţei Nord-Atlantice, de data asta Rogozin a emis un mesaj conciliant, comentând astfel reuniunea de la Lisabona:”aceasta este o şansă pentru noi şi Vest, ca să identificăm interesele comune la nivelul politic şi să ne străduim nu doar să purtăm convorbiri, dar în acelaşi timp să facem ceva împreună pentru a descuraja ameninţările.”

Acelaşi energic diplomat rus şi-a exprimat speranţa că la Consiliul NATO-Rusia, derulat la Lisabona, vor fi clarificate, pentru Moscova, preparativele pentru materializarea planului de amplasare a rachetelor defensive.

Precizarea survine după anunţul preşedintelui rus de a lua în considerare propunerile de cooperare la edificarea scutului american anti-rachetă, în Europa. Dar NATO trebuie să specifice cum va fi Rusia implicată în realizarea acestuia. Medvedev a mai declarat că „numai după examinarea atentă a propunerii vom fi în măsură să dăm un răspuns asupra modului în care vom conlucra în privinţa sistemului european de apărare anti-rachetă.”

După cum se ştie, actuala administraţie americană a declarat, în mod repetat, că scutul respectiv este desemnat să ferească aliaţii de rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune, acţionate de state cu conduite imprevizibile, precum Iranul.

Cancelarul Angela Merkel a salutat public decizia preşedintelui rus de a participa la Summitul NATO de la Lisabona:”Este un bun mesaj, deoarece este necesar să punem relaţiile dintre Rusia şi NATO pe noi baze. Toate ameninţările cu care ne confruntăm în lume sunt, în cea mai mare parte, pentru noi toţi.”

O decizie politică privind proiectul scutului european anti-rachetă se va lua la reuniunea de la Lisabona. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy a specificat că a discutat această chestiune cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, având acum convingerea – după discuţiile cu Medvedev şi Merkel -, că “vom conveni asupra unui tratat care îi va mulţumi pe toţi participanţii la summitul de la Lisabona.”

În săptămâna ulterioară acestui eveniment european, alegătorii din Republica Moldova vor avea noi şi posibil decisive elemente de reflecţie pentru a decide, în cunoştinţă de cauză, încheierea unei perioade de tranziţie, cu limitele şi neîmplinirile sale. Probabil neresuscitând umbrele trecutului…

~