Category: Interesul general

Cu RADU Dobrițoiu la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI

O analiză a învestirii preşedintelui Statelor Unite Donald Trump, realizată de colonelul în rezervă Ion Petrescu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 ianuarie, ora 22:38) – Emisiunea: “Agenda globală” – realizator: Radu Dobriţoiu.
04
Ecouri ale învestirii preşedintelui Donald Trump după ceremoniile, dar mai ales declaraţiile de luni ale liderului de la Casa Albă, cu trimitere spre securitatea euroatlantică şi războiul din Ucraina – dezbatem subiectul cu colonelul în rezervă Ion Petrescu, analist militar, fost şef al trustului de presă al armatei.
*

Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu! Bun venit la Radio România Actualităţi!

Ion Petrescu:
– Am onoarea să vă salut! Mulţumesc frumos pentru invitaţie!

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, Donald Trump a fost învestit în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, probabil cel mai puternic om de pe planetă în acest moment. Declaraţiile liderului de la Casa Albă au atras atenţia întregii lumi, atât în perioada de campanie electorală, cât şi în ultima perioadă în calitatea de preşedinte ales. Care sunt viziunile de securitate, cât şi cum ar putea fi afectată apărarea euroatlantică de noul lider de la Washington?

Ion Petrescu:
-Aveţi dreptate. Practic, am asistat cu toţii, prin intermediul micului ecran, la un show geopolitic de zile mari. De altfel, Donald Trump se ştie că s-a lansat în televiziune şi îi plăcea la talk-show-urile sale momentele de suspans, imprevizibile, în care chiar îi dădea afară pe unii dintre invitaţi – antreprenori tineri. Şi îi plăcea să fie şi să rămână în centrul atenţiei opiniei publice americane şi, când e posibil, şi al opiniei publice internaţionale. A reuşit asta şi la investirea sa ca al 47-lea preşedinte al Statelor Unite al Americii, momentul de vârf fiind seara, atunci când a semnat o serie de ordine prin care, pe de o parte, anula decizii ale fostului preşedinte Biden şi, pe de altă parte, impunea noi exigenţe, conform politicii sale clamate public, inclusiv instituirea stării de urgenţă la graniţa cu Mexicul, reiterând în acest context că armata americană, în primul rând, trebuie să asigure integritatea teritorială şi paza hotarelor Statelor Unite ale Americii.
Deci se încheie epoca în care Statele Unite ale Americii erau foarte atente la ceea ce se întâmplă la hotarele unor terţi.
În relaţia transatlantică, însă, se va menţine o modalitate de dialog între Washington D.C. şi Bruxelles, un lucru pe care l-a remarcat şi Ursula von der Leyen, cea care la ora actuală conduce Uniunea Europeană şi care a spus clar că U.E. îşi va apăra interesele, dar va colabora cu preşedintele Donald Trump.
În plus, şeful opoziţiei germane a declarat că Germania trebuie să preia conducerea Europei în cadrul amplului proces de metamorfoză a lumii pe care Statele Unite ale Americii Îl au în vedere sub conducerea lui Donald Trump.
Deci, semnalele din Europa, atât din Berlin, cât şi de la Bruxelles, sunt de dialog cu Trump, de înţelegere a faptului că are repere, politici interne clare, specificate şi în discursul pe care l-a rostit la Capitoliu, în faţa unei asistenţe selecte şi că America nu va interfera, nu se va opune acestor obiective, dar vrea să fie participantă la transpunerea lor în viaţă.
Şi, dacă e să anticipăm un pic, am văzut că s-a acordat o atenţie aparte pe timpul semnării acelor ordine executive lămuririi jurnaliştilor prezenţi cu privire la necesarul şi apropiatul dialog dintre Trump şi Putin pentru a se găsi soluţii reciproc acceptabile în privinţa încetării conflictului militar ucraineano-rus de pe teritoriul Ucrainei.
Aici rezervele observatorilor neutri sunt masive şi prima porneşte de la faptul că, iată, s-a adeverit că nu se poate rezolva acest conflict în 24 de ore. Dar în 24 de ore, pe de o parte, Trump a dat un mesaj constructiv şi i s-a răspuns de către Putin, un Putin mai atent la limbajul său, pentru că a făcut un elogiu al preşedintelui Trump. A trecut în revistă câteva din vicisitudinile cu care acesta s-a confruntat pentru a izbândi a doua oară, în cursa electorală prezidenţială din Statele Unite ale Americii.
Ceea ce afirmă o serie de observatori competenţi de peste Ocean este adevărul că Putin este în dificultate şi caută, poate chiar cu sprijinul lui Trump, o ieşire din această uzură a Federaţiei Ruse, a armatei ruse, mă refer la războiul ucraineano-rus, declanşat de invazia ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, APA – analiza post-acţiune – cum spun militarii; sub cupola Capitoliului, România a fost reprezentată oficial la ceremoniile de la Washington de ambasadorul României, Andrei Muraru. Domnule colonel Ion Petrescu, se va schimba ceva pentru România în noua eră Trump?

Ion Petrescu: În primul rând, preşedintele Trump nu se va băga în politica internă a României, dar are numeroşi colaboratori care sunt atenţi la evoluţiile scenei politice româneşti şi care îl informează asupra celor petrecute într-un moment sau altul pe teritoriul ţării noastre.
Sub conducerea lui Trump, Statele Unite ale Americii îşi vor păstra Parteneriatul Strategic cu statul nostru şi îşi vor întări şi continua prezenţa militară strategică, exerciţiile militare comune atât cu trupele române, cât şi cu trupele aliate, dar pe teritoriul ţării noastre, pentru că o să vedeţi în curând şi o să vadă şi ascultătorii noştri că vor începe cele două mari exerciţii anunţate deja de Ministerul Apărării Naţionale. E vorba de Dacia 2025 şi Primăvara Dacică 2025, ambele fiind la nivel tactic şi operativ menite a consolida cooperarea între aliaţi în situaţiile de surpriză strategică.
Vor vedea concetăţenii noştri sosirea unor convoaie militare din partea centrală a Europei, vor vedea trupele franceze cu tehnica de lupta adecvată care se vor îndrepta spre Cincu şi se vor stabiliza în ceea ce va fi acolo grupul de luptă al NATO de pe teritoriul României, cu componenţă franceză, cu participare a trupelor române, poloneze, ca să dau doar două exemple, şi cu comandă franceză, Cincu fiind o bază militară din acel moment cu steag NATO.
Dar, în acelaşi timp vor fi şi exerciţii navale care se vor derula în Marea Neagră şi vor urmări o deminare a zonei care ştim că este afectată de războiul ruso-ucrainean şi că o serie de mine au mers de pe litoralul ucrainean spre litoralul bulgar, spre litoralul turcesc şi au afectat navigaţia în această zonă.
În acest scop vor veni şi nave militare britanice care, alături de nave militare specializate turceşti, bulgare şi româneşti, vor asigura deminarea zonei respective. În total, la momentul de maximă intensitate al exerciţiului Primăvara Dacică 2025, pe teritoriul României vor acţiona între 10 la 15.000 de militari aliaţi.
Va fi un mod disuasiv, de descurajare, a oricăror tentative de a folosi războiul psihologic sau declaraţiile teribiliste pentru a impresiona opinia publică democrată din partea răsăriteană a comunităţii transatlantice, pentru că Federaţia Rusă îşi concentrează atenţia pe situaţia din ţările baltice, din Polonia şi dincolo de Ucraina, evident şi în România.

Radu Dobrițoiu:
– Domnule colonel Ion Petrescu, atât Donald Trump, cât şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, insistă pentru creşterea bugetelor de apărare alocate de aliaţi. Vă rog să comentaţi aceste declaraţii.

Ion Petrescu:

-Este foarte bună întrebarea dumneavoastră şi vă mulţumesc frumos pentru ea. Dar Mark Rutte, ca secretar general al NATO, şi-a dovedit din nou abilităţile de mediator şi moderator al dialogului dintre Bruxelles, unde se află sediul Alianţei Nord-Atlantice, şi Washington, unde se află Departamentul Apărării, Pentagonul, pentru că a spus în felul următor şi a repetat-o, atât la reuniunea pe care a avut-o cu reprezentanţi ai Europarlamentului, cât şi la şedinţa comitetului militar a NATO, desfăşurată chiar la mijlocul lunii ianuarie, în care a precizat:

2% nu ajunge pentru nevoile de apărare a Europei democrate şi tendinţa ar fi, din perspectiva noastră, afirma el, să ajungem la 3%.

Ştim că, dincolo de Ocean, Donald Trump insistă pe 5%.
Probabil că se va ajunge la un compromis,
pentru că Mark Rutte a mai discutat în contradictoriu cu preşedintele Donald Trump şi a reuşit să-i demonstreze acestuia că, având calmul de partea sa, argumente lucide, poate câştiga un dialog în contradictoriu.
Şi atunci sigur că şi România, care, în momentul de faţă alocă 2,5% din Produsul Intern Brut alocat apărării, se va alinia, decizie pe care o va lua Consiliul Nord-Atlantic, unde vom avea reprezentantul României la masă, prezent alături de ceilalţi aliaţi.
Să nu uităm că Federaţia Rusă are economia pe picior de război
şi alocaţiile bugetare ale Federaţiei Ruse sunt foarte mari.
Chiar dacă populaţiei ruse nu i se dau cifrele exacte,
şi chiar dacă la Institutul Nordic SIPRI/STOCKHOLM INTERNATIONAL
PEACE RESEARCH INSTITUTE, care se ocupă de cheltuielile militare globale, sunt furnizate doar anumite cifre, anumite procente,
La ora actuală, Federaţia Rusă cheltuie o sumă enormă pentru ca să menţină ritmul cu nivelul de înarmare pe care îl promovează, de pildă, Statele Unite ale Americii şi să arate şi Republicii Populare Chineze că şi-a păstrat statutul dorit de a doua forţă militară a lumii, o afirmaţie care totuşi e sub semnul întrebării din perspectiva pierderilor masive de tehnică de luptă şi militari -morţi, răniţi şi dispăruţi în luptă – pe câmpul de luptă din Ucraina.

Radu Dobrițoiu:
-Domnule colonel Ion Petrescu, noul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump a promis că va obţine o pace rapidă în Ucraina. Cum s-ar putea ajunge la încheierea războiului din ţara vecină, cu implicarea directă a noului lider de la Casa Albă?

Ion Petrescu:

-Ultimul termen pe care coechipierii lui Trump l-au avansat în presa americană este că va fi nevoie de şase luni de zile, un termen pe care l-a avansat chiar generalul Joseph Keith Kellogg Jr., care este însărcinat de către Donald J. Trump să se ocupe de relaţia cu Ucraina.
Am o părere strict personală, amendabilă, că Trump va obţine un singur lucru – un armistiţiu, un armistiţiu cu care nici Kievul, şi nici Putin nu sunt de acord.
Kievul pentru că spune că Federaţia Rusă va avea capacitatea să-şi regrupeze trupele şi să pregătească o nouă ofensivă, iar Moscova pentru că nu are încredere în dialogul cu Ucraina.
De fapt kremlinul neagă legitimitatea preşedintelui Zelenski, deoarece nu au fost organizate alegeri prezidenţiale în Ucraina, acolo fiind și acum lege marţială şi atunci caută pretexte din această perspectivă, ca să nu recunoască viitoarele semnături.
Numai că ucrainenii au găsit soluţia, adică posibilele înţelegeri bilaterale la nivel înalt care să parafeze cu încetarea focului între Ucraina şi Rusia ar urma să fie semnate de preşedintele parlamentului de la Kiev, ceea ce ar da legitimitate actului respectiv, dacă se va ajunge la o asemenea înţelegere.
Preşedintele Trump a precizat chiar în ziua instalării sale, că cifrele pe care le-a primit atât de la Kiev, cât şi de la Moscova sunt impresionante. Vorbea de 700.000 de militari ruşi cel puţin căzuţi pe câmpul de luptă şi un număr comparabil de militari ucraineni.
Sigur că America – unde este pace, unde este o bătălie pentru prosperitate, pentru păstrarea credinţei în Dumnezeu şi un anumit mod de comportare în societate-, înţelege mai greu ce se întâmplă în Ucraina, unde un stat agresor merge pe concepţiile imperiale ruseşti, de extindere a teritoriului Federaţiei Ruse la nivelul suprafeţei pe care a avut-o Uniunea Sovietică în momentul imploziei sale.
Acest aspect este mai puţin înţeles peste Ocean. Există şi un detaliu care arată determinarea într-o anumită direcţie a preşedintelui Trump. La reorganizarea Biroului Oval dispusă de către el, cu schimbarea mobilierului, a perdelelor, a tablourilor, jurnaliştii au văzut când s-au dus să fie prezenţi la semnarea unora dintre ordinele executive de către Trump că a reapărut bustul și tabloul cu portretul lui Winston Churchill, ceea ce înseamnă că într-adevăr Donald Trump se doreşte un om care să fie realist, dar public a afirmat că se vede ca un pacificator, ceea ce confirmă ambiţia sa ca activitatea din timpul celui de-al doilea mandat să fie recunoscută şi la nivel internaţional, eventual printr-un dezirabil Premiu Nobel pentru pace.
Înaintea sa, Barack Obama a beneficiat chiar la începutul primului său mandat de un asemenea Premiu Nobel pentru pace, deşi evenimentele ulterioare, cu o referire clară la evoluţiile negative din Ucraina, au arătat că a obţinut o pace în rândul societăţii americane. Dar în politica externă, atât Barack Obama, cât şi vicepreşedintele de atunci, Joe Biden, au asistat neputincioşi la invadarea peninsulei Crimeea şi la trecerea acesteia sub jurisdicţie rusă prin metoda manu militari, deci sub autoritatea Moscovei.
Aşa a fost acel timp. Trump promite că America va fi din nou măreaţă, va avea forţa să-şi impună politica şi toată lumea zilele acesta a arătat spre acel armistiţiu încheiat rapid între Israel şi insurgenţii palestinieni, care a dus la eliberarea a trei ostatici în schimbul a 90 de palestinieni care se aflau în închisori israeliene şi au fost puşi în libertate. Vom vedea dacă următoarele etape ale acestui acord dintre Hamas şi palestinieni va fi respectat.
Mai sunt încă trei etape de parcurs şi în fiecare etapă ar trebui un alt număr de ostatici să fie eliberaţi şi un alt număr de palestinieni închişi în închisorile israeliene să fie eliberaţi.
Este o zonă unde mai trebuie presiune şi presiunea pe care a exercitat-o verbal preşedintele Trump până acum a avut succes. Vom vedea în continuare cum vor evolua acolo lucrurile.

Radu Dobrițoiu:
-Domnule colonel Ion Petrescu, vă mulţumesc pentru aceste informaţii!

O fantomă a trecutului

🤴 După ce sindicatul cadrelor 🤴militare
l-a avertizat pe Călin GEORGESCU
să nu vină pe 24 ianuarie 🇷🇴în Piața VICTORIEI, UNDE VA FI UN NOU MITING AL REZERVIȘTILOR,
prezidențiabilul respectiv a anunțat un nou loc de marcare a Horei Unirii, în Parcul Tineretului.
După cum bine remarca ieri, pe micul ecran,
CRIN Antonescu, Călin GEORGESCU este doar o fantomă a trecutului.
Reactivată mediatic de IREALITATEA TV.👎

400

Cât privește mila Celui de Sus

✍️După o zi de transmisiuni repetate,
de peste Ocean,
spre miezul nopții,
postul A3CNN a avut inițiativa
unui interviu cu DRAGOȘ SPRINCEANĂ,
pe tema posibilei sale candidaturi la alegerile
prezidențiale din România.
🇷🇴 Interesant a fost răspunsul lui,
la interogația
dacă a vorbit
cu Călin GEORGESCU.
1111
🇷🇴 Acesta a confirmat că a discutat
cu cel menționat,
dar a fost surprins că atunci când insista
asupra măsurilor concrete,
pe care acesta le are în vedere
dacă va ajunge la Cotroceni
a fost decepționat de
recursul obsesiv al lui GEORGESCU
la invocarea ajutorului Celui de SUS.

🇷🇴DRAGOȘ SPRINCEANĂ a precizat că
de regulă, în situații concrete
se așteaptă
ca un interlocutor
să indice concret, succesiv, măsuri pragmatice,
lucru pe care GEORGESCU nu l-a făcut în dialog cu el.

🤔Așa o să ne trezim
cu iluziile lui C. G. la
COTROCENI…

😇Cât privește mila Celui de Sus,
mai bine îl alegem pe
PATRIARHUL ROMÂNIEI,
care are proprietatea cuvintelor religioase
în rugăciunile sale lucide.
👍

Noul website la CASA ALBĂ

22222

CLIC AICI.

UN POPAS AL LUI TRUMP ȘI LA BUCUREȘTI?

✍️

TRUMP SE VA ÎNTÂLNI, CU PUTIN, LA BUDAPESTA. VOM AVEA UN POLITICIAN ROMÂN ISTEȚ, CAPABIL SĂ ORGANIZEZE UN POPAS AL LUI TRUMP ȘI LA BUCUREȘTI?

O altă viziune