Practic, europenii trăitori între Prut şi Nistru, indiferent de convingerile lor personale şi opţiunile politice asumate public, sau tăinuite dintr-o temere formată în anii anteriori, vor fi cu toţii influenţaţi, într-o măsură mai mare, sau mai mică, de un eveniment ce se va desfăşura exact cu o săptămână înainte, în extremitatea vestică a continentului, la Lisabona. Acolo, între 19 şi 21 noiembrie se va desfăşura Summitul NATO. Şi la acesta va participa, ca invitat, Dmitri Medvedev, preşedintele Rusiei, aşa cum predecesorul său a acceptat să vină la Bucureşti, la Summitul Alianţei Nord-Atlantice, din 2008.

Răspunsul pozitiv al liderului rus, la invitaţia reiterată de omologul francez şi cancelarul german, a fost o surpriză doar pentru cei obişnuiţi cu paradigma confruntării dintre comunitatea europeană şi Rusia. Acum, conducerea bicefală de la Moscova chiar vrea o cooperare mai strânsă, reciproc avantajoasă cu Uniunea Europeană.

Faptul că solicitarea repetată a Kremlinului, de a fi abolite vizele pentru cetăţenii ruşi, nu a fost soluţionată la actuala întâlnire trilaterală nu constituie deloc un eşec pentru Rusia. De ce? Preşedintele Medvedev a avut posibilitatea să prezinte celor doi interlocutori proiectul unor etape de urmat pentru liberalizarea accesului cetăţenilor ruşi în statele membre U.E. Acestea urmând a fi discutate la Summitul Uniunea Europeană – Rusia, din decembrie a.c.

Preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei au ascultat cu atenţie şi noile argumente ale şefului statului rus privind mult doritul – de Moscova – Tratat al Securităţii Europene. Pe care nu l-au respins, dar şi-au rezervat un spaţiu de timp pentru consultări ulterioare, bi şi multilaterale cu aliaţii din N.A.T.O.

Ofensiv, Dmitri Medvedev a propus, iar Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au acceptat, ca asemenea întâlniri trilaterale să aibă loc periodic. Conducătorii Rusiei, Franţei şi Germaniei au decis în 1998 să aibă loc asemenea reuniuni, care s-au derulat în 2003, 2004 şi 2005. A urmat o sincopă de cinci ani. Abia în vara acestui an, pe timpul reuniunii G 20, Medvedev, Merkel şi Sarkozy au decis să reactiveze Trilaterala.

Dmitri Olegovici Rogozin, reprezentantul Federaţiei Ruse la NATO a afirmat, într-un interviu acordat canalului de ştiri TV Rusia 24, că la întâlnirea preşedintelui Medvedev cu interlocutorii săi, la Lisabona, vor fi discutate ideile, propunerile şi viziunea Moscovei privind viitorul Europei. În iunie 2008, liderul de la Kremlin a propus un nou pact european de securitate. În decembrie 2009, Rusia a trimis copiile proiectului acestui tratat la şefii de state din Europa, dar şi la NATO. Puterile occidentale au răspuns cu răceală.

Cunoscut pentru declaraţiile sale anterioare dure la adresa Alianţei Nord-Atlantice, de data asta Rogozin a emis un mesaj conciliant, comentând astfel reuniunea de la Lisabona:”aceasta este o şansă pentru noi şi Vest, ca să identificăm interesele comune la nivelul politic şi să ne străduim nu doar să purtăm convorbiri, dar în acelaşi timp să facem ceva împreună pentru a descuraja ameninţările.”

Acelaşi energic diplomat rus şi-a exprimat speranţa că la Consiliul NATO-Rusia, derulat la Lisabona, vor fi clarificate, pentru Moscova, preparativele pentru materializarea planului de amplasare a rachetelor defensive.

Precizarea survine după anunţul preşedintelui rus de a lua în considerare propunerile de cooperare la edificarea scutului american anti-rachetă, în Europa. Dar NATO trebuie să specifice cum va fi Rusia implicată în realizarea acestuia. Medvedev a mai declarat că „numai după examinarea atentă a propunerii vom fi în măsură să dăm un răspuns asupra modului în care vom conlucra în privinţa sistemului european de apărare anti-rachetă.”

După cum se ştie, actuala administraţie americană a declarat, în mod repetat, că scutul respectiv este desemnat să ferească aliaţii de rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune, acţionate de state cu conduite imprevizibile, precum Iranul.

Cancelarul Angela Merkel a salutat public decizia preşedintelui rus de a participa la Summitul NATO de la Lisabona:”Este un bun mesaj, deoarece este necesar să punem relaţiile dintre Rusia şi NATO pe noi baze. Toate ameninţările cu care ne confruntăm în lume sunt, în cea mai mare parte, pentru noi toţi.”

O decizie politică privind proiectul scutului european anti-rachetă se va lua la reuniunea de la Lisabona. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy a specificat că a discutat această chestiune cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, având acum convingerea – după discuţiile cu Medvedev şi Merkel -, că “vom conveni asupra unui tratat care îi va mulţumi pe toţi participanţii la summitul de la Lisabona.”