Ion Petrescu

BĂTĂLIA PENTRU ROMÂNIA (jurnal de campanie) – 2

25 februarie, 20:52

Anunţ, pe blogul acesta că emisiunea VALORI EUROATLANTICE, difuzată în fiecare duminică, la ora 20.30, va avea drept temă, în primele 50 de minute, subiectul la ordinea zilei, pe planul geopoliticii actuale: NATO VERSUS RUSIA. Primul dintre invitaţi fiind generalul Constantin Degeratu, invitatul care prin curajul opiniilor sale a deranjat pe cei ce controlau postul de televiziune unde realizam emisiunea ZIUA Z. Brusc, în următoarele minute şi ore LINIA DE MIRĂ nu a mai putut fi accesată.

Asta pentru că băieţii care stau cu ochii pe patrioţi, nu pe inamici, aveau o problemă. Cu raportatul.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi când am decis să nu mai fac emisiunea ZIUA Z, după ce a fost inventată o stavilă aparent economică, pentru a mă determina să pun punct unui demers pro-NATO. Ore bune adrisantul a tăcut.

26 februarie, după prânz

Un post de televiziune care condiţiona o nouă emisiune propusă de mine, brusc mă invită la un dialog la… o emisiune ce o va lansa un teleast cu care am discutat ce ar trebui să facă media românească la campanie. Adică sunt bune ideile, dar rolurile trebuie să fie altele…

În ultimii ani…

… am învăţat câteva lucruri.

1. Prima regulă a unor servicii autohtone, nu cele de spălat autoturisme, este de a genera iluzia libertăţii de exprimare.

2. Iluzia libertăţii de exprimare înseamnă că te mai cheamă 10 minute la postul public de radio, sau la postul de televiziune X, ca să vadă lumea că opinia ta, a altuia, la fel de vertical, chipurile mai contează.

Nu contează deloc, dar astfel incapabilii unor servicii, care nu sunt specializate pe produse de panificaţie, cred că te mai pot trage de limbă, deşi tu, un simplu cetăţean, ai ca diferenţe specifice experienţe anterioare, pe care băietanii nu le vor avea niciodată, băietanii cu covrigi în coada computerelor lor, experienţe plus o altă lupă de citire a unor evenimente viitoare, care azi sunt în faza scutecelor pregătite de KGB/FSB şi lacheii cunoscuţi, altfel concetăţeni respectabili, plini de ei, în fapt papiţoi deloc de soi.

3. Iluzia libertăţii de exprimare este că te mai lasă să te exprimi colo, sau dincolo, dar mereu sub ochiul prudent al unor servicii, care nu sunt specializate în făcutul pantofilor, în Gara de Nord, dar controlează media autohtonă, in integrum, ca şi viaţa intimă a preşedinţilor de ieri, de azi şi de mâine, astfel încât corect ar fi…

… în noua Constituţie să fie proclamată Republica Serviciilor, sau Serviciului, că tot este unul, nespecializat în repararea aragazelor, care ştie tot, peste tot, celelalte şase servicii fiind, prin interpuşi, simple anexe.

Anexe cu obiceiuri grănicereşti, cele de până în 1989, veghează cu spatele la inamicii reali, din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova şi caută anihilarea vocilor publice care arată dezastrul în care se află ţara dezarmată de imbecilitatea politicienilor din ultimul sfert de veac, dezastrul NATO, care nu este sigur că va apăra statele baltice, conform articolului 5, dacă omuleţii verzi vor face o plimbare, cu defintivă staţionare, în Lituania, Letonia şi Estonia.

4. Serviciile, cele care nu sunt specializate în bătutul covoarelor, sunt uşor de recunoscut: te solicită, îţi oferă un spaţiu temporar de exprimare şi în virtutea şansei de a fi vizibil nu plătesc competenţa, deoarece este suficientă, în concepţia lor, prezenţa pe micul ecran, la microfonul dintr-un studio de radio, pe un website altfel funcţional, doar pentru a prosti mulţimea de dezinformaţi.

5. Serviciile, cele care nu ştiu să facă un tort, dar cumpără peltici de ziua a şaptea, au un călcâi al lui Ahile/Achilles/Akhilleus.

Confundă pe cei care au depus jurământul de credinţă, faţă de Patria Română, în uniforma Armatei Naţionale, cu trepăduşi care au luat grade, de doi bani, de la caporalii care au mai condus centre militare, de la politicieni execrabili, de la urmaşele Elenei Lupescu.