Ion Petrescu

Doamne ferește, să lăsăm pe cineva dintre noi să urce sus!

Pe locul cinci – în ordine alfabetică – pe lista celor care vor fi înfăţişaţi aşa cum sunt ei este autoarea blogului publicistic a cărui primă pagină am inserat-o în facsimilul de mai sus.

Stela Popa este o teleastă cu foarte multe… defecte! Frumoasă, dar strecurându-se prin jungla prezentului precum argintul viu. Inteligentă, dar flexibilă, în faţa provocărilor ce nu sunt pe măsura aşteptărilor sale. Calmă, dar cu o capacitate de reacţie sobră, într-un studiou de radio sau TV şi un condei tot mai surprinzător de acid – dar necesar – în ultima vreme.

Când televiziunea publică din România va desanta, de jure, dincolo de Prut, cu o redacţie solidă, serioasă, credibilă, capabilă să completeze universul mioritic din dreapta Prutului, cu cel încă puţin cunoscut, din stânga Milcovului de azi, atunci Stela Popa ar trebui să fie numită conducătoarea noii structuri.

Cunoaşte bine societatea landului post-sovietic numit Republica Moldova, are tact diplomatic mai rar detectabil la alte stele din lumea posturilor TV, din Chişinău. Şi ştie exact ce vrea. La nivel de detaliu, pentru fiecare minut petrecut cu invitaţii unei emisiuni, sau coechipierii unui proiect.

Fraza antologică? “ Nu putem fi iertători, îngăduitori, nu putem oferi circumstanțe atenuante și, Doamne ferește, să lăsăm pe cineva dintre noi să urce sus, „tot mai sus”, vorba cântecului. “

Contextul în care a fost scrisă îl puteţi afla apăsând aici.