Ion Petrescu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI despre Forţele Navale

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (17 august, ora 21:10) – Realizator: Radu Dobriţoiu

– Bun găsit! Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să ascultaţi în continuare o ediţie “Euroatlantica” dedicată Forţelor Navale Române, o categorie de forţe militare mai puţin mediatizată, dar care a făcut progrese semnificative în ultima decadă, pe linia operaţionalizării, modernizării şi interoperabilităţii cu structurile similare aliate. După Ziua Marinei… şi cu puţin timp înainte ca o nouă navă militară românească să plece spre Golful Aden, pentru a participa la o operaţiune anti-piraterie, voi discuta despre modernizarea forţelor navale şi participarea la misiunile internaţionale cu cei doi invitaţi din Studioul 31: comandorul Constantin Ciorobea, din Statul Major al Forţelor Navale, şi cu colonelul în rezervă Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare şi editorialist la “Ziua Veche”. Bună seara domnilor. Şi bine aţi venit la “Euroatlantica”.

Ion Petrescu: Bună seara şi vânt bun din pupa emisiunii “Euroatlantica”.

Realizator: Doamne ajută!

Constantin Ciorobea: Bună seara. Şi vă mulţumesc pentru invitaţie şi pentru posibilitatea de a prezenta Forţele Navale Române.

Realizator: Domnule comandor, putem spune “Petre la jumate”?

Constantin Ciorobea: Da, putem spune “Petre la jumate”, pentru această emisiune frumoasă.

Realizator: Începe aşadar emisiunea, urmează să intrăm în legătură, în Statele Unite, şi cu comandorul Marian Săvulescu, şef Secţie Instrucţie Forţe Luptătoare din cadrul Serviciului Instrucţie în Statul Major al Forţelor Navale, fost comandant al Fregatei Regele Ferdinand, între 2006 şi 2009. Domnule colonel Ion Petrescu, o categorie de forţe mai puţin mediatizată, cea a forţelor navale. Aţi condus trustul de presă al armatei, cum vă explicaţi acest lucru?

Ion Petrescu: Aş pune-o pe seama faptului că, în modestia lor proverbială, marinarii se focalizează pe misiunile care le revin şi poate că, prin prezenţa camaradului prezentat de dumneavoastră, pe viitor va fi luată în calcul şi celebra echipă Combat Camera, care să fie inclusă în statul de organizare, în aşa fel încât vocea, chipul şi mai ales gândul marinarului să fie nu doar în presa militară, ci şi acolo unde se cuvine, pe micul ecran, indiferent de posturile de televiziune, şi bine ar fi să ajungă la toate televiziunile, la postul public de radio, unde sunt oameni cu competenţa dumneavoastră, şi să nu uităm şi în cotidienele care doresc să vadă cum este viaţa reală a unui marinar, care pleacă uneori chiar pentru şase luni în misiuni în afara Mării Negre.

Realizator: Domnule colonel vă mărturisesc că Radioul public a avut toată deschiderea pentru a susţine Forţele Navale, mai ales când a fost cazul misiunii, operaţiunii de anvergură, participarea Fregatei “Ferdinand” la blocada impusă Libiei, ne aducem aminte, o operaţiune de succes a Forţelor Navale.

Pe atunci Radioul public a înaintat o solicitare pentru ca un jurnalist de aici să însoţească echipajul navei, însă cel care coordona atunci relaţiile publice şi care în cele din urmă, culmea, a ajuns amiral, contra-amiral pardon, a refuzat această colaborare şi, în locul Radioului public, s-a gândit să trimită pe cineva din presa militară, mai exact a scos un ospătar din echipajul navei şi a pus un ofiţer de relaţii publice şi în locul unui electrician din sala maşinilor a pus un cameraman. Şi aşa s-a încheiat dorinţa noastră de a mediatiza Forţele Navale.

Ion Petrescu: Domnule Radu Dobriţoiu, la experienţa dumneavoastră vă daţi seama că a fost doar o sincopă şi eu cred că sunt necesare ambele laturi. Este nevoie de o echipă complexă, din trei oameni, fotoreporter, cameraman şi om capabil să facă radio, televiziune şi presă scrisă, de la trustul de presă al Ministerului Apărării Naţionale şi este nevoie de oameni cu experienţă în teatrele de operaţii, ca dumneavoastră, ca domnul Nicu Popescu, care să lărgească orizontul către opinia publică, ce vrea să ştie până şi ce mănâncă marinarul la masa de dimineaţă şi dacă intră în discuţie problema unei legături directe, asigurată de telefonul dumneavoastră mobil, cu soţia celui care poate chiar atunci i-a născut un copil.

Constantin Ciorobea: Să înţeleg acum că mingea este în terenul Forţelor Navale şi o să analizăm posibilitatea de a vă invita la bordul unei nave militare, într-o misiune viitoare, fără a înlocui un ospătar de la bord. Probabil este o poveste frumoasă cu înlocuitul acelor oameni din echipaj, dar oricum aveţi un loc la bordul navei.

Realizator: Sigur că da. Săracii oamenii din echipaj, care erau pregătiţi să plece în misiune şi cu câteva zile înainte au fost anunţaţi că nu mai pleacă.

Ion Petrescu: O să îl rog totuşi pe domnul comandor că dacă vă ia pe dumneavoastră sau alţi colegi, pe nava care va pleca în misiune, să nu uitaţi să-i şi botezaţi după tipicul marinăresc.

Constantin Ciorobea: O să îi acordăm o deosebită atenţie la botezul marinarilor în Mediterana.

Realizator: Adică să bem un pic de motorină. Trebuie să fac o precizare pentru ascultătorii noştri fideli, că, începând cu grila nouă Radio România Actualităţi, care va fi aplicată după 10 septembrie sau începând cu 10 septembrie, emisiunea “Euroatlantica” va fi difuzată joi şi nu vineri, aşa cum v-aţi obişnuit. Aşadar după 10 septembrie puteţi asculta “Euroatlantica”, de la aceeaşi oră, de la 21:10, dar în ziua de joi, şi nu vineri, aşa cum a fost difuzată până acum. Colegele din regia de emisie, Dana Burcea şi Ileana Bojenaru, îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu comandorul Marian Săvulescu, care se află la un curs în Statele Unite. Bună seara, domnule comandor.

Marian Săvulescu: /…/

Realizator: Da, din păcate nu avem legătura sau se întâmplă ceva cu acest telefon. Continuăm cu această ediţie dedicată Forţelor Navale Române, cu un material, domnilor invitaţi, pe care aş dori să îl ascultăm, pentru că face referire la misiunile externe ale forţelor navale române, la Ziua Forţelor Navale, acţiune organizată în Portul Constanţa. La Ziua Forţelor Navale, acţiune organizată în Portul Constanţa, a participat şi ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu. Colega mea Mona Constantinescu a consemnat un fragment din declaraţiile făcute de ministrul apărării, Corneliu Dobriţoiu, despre operaţiunile externe ale Forţelor Navale.

Zonele de patrulare maritimă a NATO în Mediterana

Corneliu Dobriţoiu: Forţele Navale Române, într-un efort uriaş, asumat cu responsabilitate şi profesionalism, au reuşit într-un timp relativ scurt atingerea standardelor de operativitate şi interoperabilitate şi compatibilitate cerute de participarea la misiuni alături de aliaţii şi partenerii noştri. Această capacitate este certificată de participarea Forţelor Navale Române, începând cu anul 2005, prin Fregata T22, la operaţiunea Active Endeavour, sub comanda NATO, şi la operaţiunea Unified Protector, de anul trecut. Vreau cu acest prilej să salut participarea marinei noastre militare la importantele iniţiative de cooperare regionale, Blackseafor şi Black Sea Harmony, care au făcut din spaţiul Mării Negre un spaţiu al securităţii, al transparenţei şi al încrederii reciproce. Dincolo de acest angajament, cele două operaţiuni, cum spuneam, prin transparenţa misiunilor lor, au rolul de a duce mesajul de pace, transparenţă şi încredere. Să nu uităm faptul că România este în centrul unui arc de instabilitate care, geografic, este limitat, din Transnistria, Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu şi Balcanii de Vest, iar acest spaţiu de securitate, prin dezvoltările din Siria, prin tensiunile internaţionale generate de dosarul nuclear iranian, are o temperatură în continuă creştere.

Realizator: Iată, aşadar, Forţele Navale trebuie să se bucure de o importanţă mult mai mare, dat fiind evoluţiile din spaţiul Mării Negre şi nu numai. Înainte de a restabili legătura, precizez, în Statele Unite cu comandorul Marian Săvulescu, aş dori, domnule comandor Constantin Ciorobea, să ne referim la aceste misiuni dificile la care Forţele Navale Române au participat, pornind de la misiunea sub egida Uniunii Europene, după aceea Libia, ne aducem aminte, şi, bineînţeles, dacă puteţi să vă referiţi şi la ceea ce pregătiţi cu “Regele Ferdinand” şi este vorba de operaţiunea antipiraterie din Golful Aden.

Constantin Ciorobea: Aş dori să subliniez faptul că prima misiune la care au participat Forţele Navale Române a început în anul 2005, prima misiune în cadrul operaţiei Active Endeavour, operaţie în Marea Mediterană, care după aceea s-a desfăşurat în fiecare an, operaţie la care a participat una din cele două fregate, “Regele Ferdinand” sau “Regina Maria”. După aceea, o operaţie de o amploare deosebită şi de o complexitate deosebită, care a dus la…, a necesitat şi o pregătire a acestei operaţii, a fost operaţia Unified Protector, menţionată de dumneavostră, de embargo asupra Libiei. Pe lângă aceste două operaţii, aş dori să subliniez faptul că Forţele Navale Române participă, începând din anul 2001, la gruparea navală din Marea Neagră, Blackseafor…

Realizator: Blackseafor. O să avem şi un material pe această temă.

Constantin Ciorobea: …care are două activări în fiecare an şi România, fiind parte a acestui grup de cooperare la Marea Neagră, pe lângă participarea directă, cu nave, la această activitate, avem iniţiative în cadrul acestei grupări regionale, poziţia noastră fiind menţinută, prezentată şi susţinută de fiecare dată.

Realizator: Vom reveni la acest subiect, avem chiar un interviu realizat în Turcia, în portul Trabzon, cu căpitan-comandorul Liviu Coman. Dar până atunci aş dori să vă mai referiţi şi la această misiune, pe care bănuiesc că o pregătiţi de ceva vreme, de importanţă pentru România, şi anume participarea fregatei “Regele Ferdinand” la misiunea de luptă antipiraterie din Golful Aden. Ştim foarte bine că acolo, deşi s-au redus atacurile, piraţii continuă să sechestreze nave.

Constantin Ciorobea: Această operaţie, operaţia Atalanta, este practic prima operaţie la care s-a angrenat Uniunea Europeană. În cadrul acestei operaţii sunt misiunile complexe, care necesită protecţia navelor ce transportă hrană pentru populaţia din Somalia, prevenirea şi interzicerea actelor de piraterie, protecţia navelor vulnerabile care tranzitează zona şi monitorizarea activităţilor de pescuit din regiune. Aspectele deosebite în cadrul acestei operaţiuni sunt reprezentate de acţiunea directă asupra piraţilor, necesitatea de a împiedica desfăşurarea sau dezvoltarea acţiunilor de piraterie în zonă şi, în aceste condiţii, nava, fregata “Regele Ferdinand”, participând la această operaţie, a necesitat integrarea în cadrul echipajului a elicopterului Puma Naval, adică folosirea acestui elicopter la capacităţile maxime necesare pentru a sprijini acţiunile navelor şi ale echipelor de boarding pe timpul acţiunilor împotriva pirateriei…

Realizator: Era concepută, de altfel, fregata şi pentru a avea la bord un elicopter.

Constantin Ciorobea: Fregata a fost concepută să aibă la bord elicopter…

Realizator: De altfel e singura categorie de forţe – Forţele Navale -, care includ şi forţe aeriene.

Constantin Ciorobea: Adică grupul de elicoptere.

Realizator: Şi forţe terestre şi ne referim la infanterie. Este cea mai…

Constantin Ciorobea: Infanteria marină.

Realizator: E cea mai complexă.

Constantin Ciorobea: La Batalionul 307 Infanterie Marină.

Realizator: Un batalion de elită. O să revenim la aceste acţiuni antipiraterie, dar până atunci doresc să luăm legătura în Statele Unite cu comandorul Marian Săvulescu. Domnule comandor, ne auziţi?

Marian Săvulescu: Bună seara şi bine v-am găsit! Vă transmit omagiile mele din Statele Unite, dumneavoastră, invitaţilor din studio şi radioascultătorilor Radio România Actualităţi.

Realizator: Domnule comandor, nu ştiu cum am făcut de am prins această legătură cu dumneavoastră tocmai când eraţi tot pe o navă. Nu ştiu cum faceţi, sunteţi numai pe nave. Unde sunteţi acum?

Marian Săvulescu: Suntem într-o călătorie de studii, în nord, în zona Boston, şi am traversat zona interioară, iar pentru câteva minute am pierdut legătura telefonică. Dar acum avem legătura sigură.

Realizator: Acesta este farmecul unei legături în direct, mai ales în Statele Unite, şi dumneavoastră vă aflaţi pe o navă, deci nu sunteţi undeva la ţărm. Ce ne puteţi spune despre activitatea la care participaţi acolo? Înţeleg că aţi urmat un curs special, alături de parteneri, în primul rând de aliaţii noştri din Statele Unite, unde ştim foarte bine că forţele navale sunt la mare preţ.

Marian Săvulescu: Sunt ofiţer student în cadrul Colegiului de comandă al SUA, am în grupă cu mine 48 de ofiţeri din 46 de state. Cursul este pe lungimea a 11 luni şi avem abia trei săptămâni de când am început. Deja am fost introduşi şi familiarizaţi cu reguli de bază în Statele Unite, cu comportament. Am început cursurile de marţi şi în prima parte am făcut prima călătorie de studii, având ca scop vizitarea unor obiective economice şi militare din zona de nord-est a SUA.

Realizator: O călătorie de studii care eu ştiu, ca absolvent al Colegiului Naţional de Apărare din România, echivalentul colegiului pe care-l urmaţi dumneavoastră în Statele Unite, că are şi rolul de a întări relaţiile între colegi, între studenţi şi de a cunoaşte cât mai bine şi mediul de predare de acolo şi de a vă familiariza foarte mult şi cu limba şi cu obiceiurile colegilor. Întrevăd că o să fiţi repede amiral, domnule comandor, pentru că aşa se-ntâmplă cu aproape toţi cei care trec pe la acel colegiu. Mai cunosc câteva exemple. Ce ne puteţi spune despre activitatea dumneavoastră ca şi comandant de navă? Aţi fost comandant între 2006 şi 2009 al fregatei “Regele Ferdinand” şi aţi avut o contribuţie semnificativă la, să spunem, operaţionalizarea acestei unităţi de luptă.

Marian Săvulescu: Am avut şansa să fiu comandantul acestei nave, am parcurs unele examene împreună cu nava şi echipajul în 2007 şi 2008 de afirmare în cadrul forţelor NATO. De asemenea, am parcurs elemente importante de operaţionalizare a elicopterului Puma Naval, la bordul navei. Urmare a efortului din timpul respectiv şi a integrării echipajului, în acest an, aşa cum aţi prezentat anterior, “Regele Ferdinand” participă la operaţia sub mandatul UE, operaţia Atalanta, cu elicopter la bord, ceea ce este foarte bine.

Ion Petrescu: Domnule comandor, sunt colonelul Petrescu, vă pun şi eu o întrebare de suflet. Vă e dor de ţară?

Marian Săvulescu: Domnule colonel, am onoarea să vă salut. Îmi este dor de ţară, dar, având în vedere că avem atâtea mijloace tehnice, ţara este foarte aproape, la nivelul unui click, deschidem paginile, citim presa, vedem televizorul şi prin Skype vorbim acasă cu cei dragi.

Ion Petrescu: În acest context, vă simţiţi egalul colegilor dumneavoastră din celelalte ţări, sub aspect profesional? Sau sunt şi standarde la care trebuie să mai reflectăm pentru a-i ajunge din urmă?

Marian Săvulescu: Suntem pe un drum bun, ascendent. Fiecare experienţă în afara ţării, că este Statele Unite sau Marea Britanie sau Germania, Franţa, Italia, contribuie la întărirea conceptului şi mersul înainte al lucrurilor. Cu siguranţă mai avem lucruri de făcut în acest sens, dar timpul, mai mult ca sigur, va rezolva aceste…

Realizator: Domnule comandor, să ştiţi că sunteţi mult mai aproape de ţară astăzi şi prin Radio România Actualităţi, pentru că ţara vă poate auzi de acum ca şi comandant al fregatei “Regele Ferdinand”, de această dată de pe o navă din Golful Boston, dacă nu mă înşel.

Vă rog să rămâneţi în continuare alături de noi, dacă ne auziţi şi să sperăm că nu vom pierde din nou legătura, pentru că vă aflaţi pe o navă care se află în mişcare. Dacă doriţi să interveniţi… Dacă nu, vom reveni noi spre dumneavoastră cu întrebări. Domnule colonel Ion Petrescu, iată, aşadar, celebrul “Mărăşeşti”, care a fost declasificat la gradul de fregată, era crucişător, dacă nu mă-nşel.

Ion Petrescu: Nu, distrugător.

Realizator: Distrugător dacă nu mă-nşel, pardon. Vedeţi, am nişte lacune aici, la Forţele Navale, şi nu sunt din cauza mea, că n-am participat la misiuni.

Ion Petrescu: Nu uitaţi că 30 de zile am fost matelot la bordul navei.

Realizator: Ce înseamnă această dezvoltare şi această implicare a Forţelor Navale Române, iată, ne referim în primul rând la Forţele Navale, la marinarii de apă sărată, pentru că, ştim foarte bine, în ce priveşte flota de Dunăre suntem cei mai puternici din Europa. Dar iată, în acest bazin al Mării Negre, unde există şi la Sevastopol două flote importante, există de asemenea o flotă turcească, care controlează Bosfor şi Dardanele şi cu o tradiţie foarte bună pentru o armată turcă, noi cum ne regăsim cu aceste trei fregate într-un spaţiu destul de limitat geografic, din punctul de vedere al unei singure mări, de o anumită importanţă, medie am spune mai degrabă?

Ion Petrescu: Pe harta de la Pentagon, ca şi aceea de la Departamentul de Stat, la flancul de răsărit al NATO există două ţări importante. În nord, Polonia, şi în acest areal România. Din această perspectivă, România, spre deosebire de alte state membre ale NATO, are o contribuţie importantă prin toate cele trei categorii de forţe. Şi faptul că, din fericire, la ora actuală, are trei nave care permit să se respecte principiul “o navă în misiune, o navă în pregătire şi o navă în refacere” arată că suntem perfect interoperabili cu misiunile pe care ni le cere NATO, inclusiv cu cele patru misiuni specifice ale Blackseafor, care sunt operaţiunile de cercetare, găsire şi salvare a celor care sunt pierduţi în largul mării, sub diferite forme, protejarea naturii, găsirea minelor şi, mai ales după momentul nefericit al atentatelor teroriste din SUA, acţiunile antiteroriste. La acest capitol, în Marea Neagră există un spirit de cooperare şi la ora actuală trebuie să vă spun că şi din partea Ucrainei, Rusiei există dorinţa ca să existe acele exerciţii de care vorbea colegul nostru, la fiecare şase luni…

Realizator: Imediat o să aducem aminte de Blackseafor. Avem material de acolo. Dar eu doream să ne referim la această aritmetică. Aritmetică înseamnă cifre. Înseamnă trei fregate. Este mult, este puţin în bazinul Mării Negre?

Ion Petrescu: Pentru potenţialul României, în momentul de faţă este suficient.

Realizator: Şi, pentru că am vorbit de Blackseafor, este un exerciţiu, o aplicaţie maritimă în Bazinul Mării Negre, care a devenit o tradiţie importantă. În perioada 6-24 august Corveta “Contraamiral Horia Măcelariu” participă la cea de-a 12-a activare a grupării Blackseafor. Activităţile grupării navale cuprind exerciţii navale de apărare colectivă, căutare şi salvare a oamenilor căzuţi în apă, intervenţie pentru ajutorarea unei nave avariate, precum şi acţiuni de limitare a efectelor unor accidente cu repercusiuni asupra mediului. Colega mea Andreea Popescu, de la Redacţia Militară Radio, a realizat un interviu cu căpitan comandor Liviu Coman, comandantul Corvetei “Contraamiral Horia Măcelariu”. Prin telefon, Andreea Popescu a obţinut informaţii despre itinerarul navei româneşti care a plecat astăzi, de fapt cu puţin timp în urmă, în misiune din Portul Trabzon, Turcia.

Liviu Coman: Primul port vizitat a fost portul Golcuk din Turcia, unde au avut loc activităţi de instruire a echipajelor navelor participante şi ceremonialul schimbării comenzii. La activare au participat nave din ţările riverane Mării Negre, Turcia, Bulgaria, România, Ucraina şi Rusia.

Reporter: Ce misiuni au avut loc în cadrul activării Blackseafor de anul acesta?

Liviu Coman: Între nave au fost executate şedinţe de schimbare de personal, în sensul în care membri ai fiecărei nave au participat la activităţi la bordul altor nave, s-au instalat echipamente de comunicaţii la bordul fiecărei nave, în vederea transmiterii în mod oportun a datelor şi a situaţiilor de pe mare. După o perioadă de cinci zile de staţionare în portul Golcuk din Turcia a urmat etapa a doua de executare a activităţilor pe mare. Această etapă a constat în tranzitarea Strâmtorii Bosfor, după care reluarea activităţilor de instruire pe mare, în Marea Neagră. Această fază a doua de exerciţii pe mare s-a terminat odată cu intrarea în portul Trabzon din Turcia, unde începe etapa a treia a activării Blackseafor.

Reporter: Ce fel de exerciţii au fost executate pe mare?

Liviu Coman: S-au executat activităţi de antrenament şi instruire în ceea ce priveşte exerciţiile de reaprovizionare pe mare, de căutare şi salvare pe mare, de transmitere a informaţiilor cu privire la oamenii căzuţi în apă, exerciţiu de fotografiere din aer a navelor pe timpul desfăşurării unor exerciţii de manevre şi evoluţii…

Reporter: Unde vă aflaţi în acest moment şi ce urmează?

Liviu Coman: Ne aflăm în portul Trabzon, unde astăzi s-au desfăşurat activităţile de bilanţ al fazelor I, a II-a şi a III-a, şi au avut loc activităţi de planificare a serialelor ce urmează a se desfăşura pe mare, în etapa a IV-a. După portul Novorossijisk urmează drumul către ţară şi întoarcerea pe data de 26 august în Portul Mangalia.

Realizator: Iată, am surprins din nou actualitatea cu emisiunea “Euroatlantica” un exerciţiu în plină desfăşurare în Bazinul Mării Negre, la care participă şi Forţele Navale Române, şi a venit momentul, pentru că am spus că este o categorie de forţe mai puţin mediatizată, mai puţin cunoscută, să aduc aminte şi despre cei care s-au aflat la comanda forţelor navale în perioada postdecembristă. Foarte repede voi aduce aminte de amiralul Mihai Aron, de viceamiralul comandor Gheorghe Anghelescu, ne aducem aminte toţi de domnia sa, de viceamiralul Traian Atanasiu, de amiralul Corneliu Rudencu, de asemenea ne aducem aminte de dânsul, de amiralul doctor Gheorghe Marin – şi ştim foarte bine că a fost şi şef al Statului Major General, este primul marinar care a condus Armata României cu cea mai importantă funcţie militară -, contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă. E vreo legătură cu domnul Ştefan Dănilă? Nu cred. Şi contraamiralul de flotilă Aurel Popa, din 3 iulie 2010, până în prezent. Iată, aceştia sunt cei care au comandat Forţele Navale Române după 1990. Era bine să aducem aminte şi de dânşii. Şi să revenim la tema emisiunii, la Forţele Navale care au fost aniversate relativ recent acum două zile, pe 15 august, de Sf. Maria Mare, şi cu o întrebare pentru domnul comandor Constantin Ciorobea. Domnule comandor, îmi aduc aminte şi cred că şi ascultătorii noştri îşi amintesc că Forţele Navale aveau la un moment dat şi un submarin, Delfinul, şi cred că foarte mulţi sunt curioşi să afle informaţii despre această navă pe care ştiu că în continuare se face instructaj şi marinarii dvs se instruiesc, dar din păcate nu o mai folosim, cu toate că ştiu că acest submarin, deşi este de o talie redusă, este foarte bun pentru a se adapta la relieful maritim din Marea Neagră, s-a făcut şi o ofertă spre cumpărare, de la India, dacă nu mă înşel. Ce informaţii ne puteţi da despre submarinul românesc Delfinul?

Constantin Ciorobea: Aş dori să încep cu datele despre submarinul Delfinul prin a vă prezenta faptul că în acest moment India cumpără astfel de submarine din Rusia. Deci, ce vreau să subliniez? Că este un submarin încă modern…

Realizator: Nu avem acumulatori pentru el, am înţeles.

Constantin Ciorobea: …care necesită în acest moment ceva lucrări de modernizare, de reparaţii, dar care poate fi folosit în misiunile pentru care a fost construit şi pentru care a intrat în dotarea Forţelor Navale, dacă se doreşte acest lucru.

Realizator: Să precizăm că India doreşte submarine de această talie pentru că relieful de acolo din Oceanul Indian este asemănător cu relieful marin din Marea Neagră şi acest submarin este greu detectabil în acest relief. Mă înşel?

Constantin Ciorobea: Este nu numai…, condiţiile în care acţionează, dar este modul…, construcţia lui permite sau, mai bine zis, asigură o bună protecţie la detecţia făcută de mijloacele hidroacustice. Deci el este un submarin modern prin construcţia lui şi poate fi folosit cu foarte mare succes în misiunile specifice Forţelor Navale.

Ion Petrescu: Am să vă provoc, dle comandor, pentru că, în absenţa submarinului, din punctul meu de vedere, ca om care cunosc activitatea centrului de scafandri, eu cred că misiunile scafandrilor s-au înzecit. Care e opinia dvs privind rostul, rolul şi mai ales viitorul scafandrilor militari pe coasta românească?

Constantin Ciorobea: O altă categorie sau un gen de forţe din Forţele Navale este reprezentată de scafandrii de luptă. Aceştia sunt atât scafandri pregătiţi pentru acţiuni în cadrul forţelor speciale, cât şi scafandri grei destinaţi acţiunilor la mare adâncime şi, în acest moment, structurile de forţe sau dotarea acestor scafandri este la un nivel modern şi în continuare este în atenţia Statului Major al Forţelor Navale dotarea acestor scafandri în condiţii cât mai bune, cu echipamente cât mai moderne.

Realizator: Încercăm o nouă legătură în Statele Unite cu comandorul Marian Săvulescu. Mă auziţi, domnule comandor?

Marian Săvulescu: Vă aud foarte bine. Voiam să completez şi să-l felicit pe domnul căpitan comandor Coman. Îmi aduc aminte acum 18 ani când România semnează Parteneriatul pentru Pace NATO.

Realizator: Prima ţară care a semnat.

Marian Săvulescu: La timpul respectiv buchiseam manuale de proceduri împreună cu colegul meu. Astăzi…, el a crescut în acel divizion, a fost în alte unităţi, ulterior s-a întors acolo comandant, ca o încununare a muncii depuse în această perioadă. Am vorbit cu colegul meu Coman când a plecat de acasă, pe 5 august, şi am să-i transmit cu această ocazie, prin dvs, felicitările mele pentru misiunea îndeplinită.

Realizator: Domnule comandor, o întrebare şi către dvs, să spunem, mai ieşită din contextul serios al geopoliticii şi geostrategiei. Vă rog să vă amintiţi o întâmplare, ca şi comandant, sunt sigur că aveţi foarte multe întâmplări în portofoliu, foarte multă experienţă ca şi comandant al fregatei “Regele Ferdinand”, o întâmplare importantă, care v-a rămas în memorie din această perioadă când aţi comandat fregata “Regele Ferdinand” într-o misiune externă.

Marian Săvulescu: Îmi aduc aminte de perioada 2007, când eram în pregătire cu gruparea de forţe din Marea Mediterană SNMG 2 şi am avut misiune de căutare şi salvare pe mare, o misiune reală, sub comanda unei nave americane. Sunt multe momentele. Unul domestic, aş putea spune, a fost tot în 2007, când ne întorceam acasă, pe drumul de la Istanbul la Constanţa, Marea Neagră se montează foarte repede şi am intrat pe o furtună gradul IV-V la larg, III-IV la coastă, cu porturile închise, şi pentru faptul că am avut încredere în echipaj şi în navă şi oamenii au arătat că pot să-şi execute atribuţiunile de competenţă la factori de stres. Sunt şi lucruri domestice, şi lucruri mai puţin ieşite din comun. Una peste alta, am avut trei ani de zile de mari satisfacţii la bordul fregatei “Regele Ferdinand” pe funcţia de comandant.

Realizator: Aţi salvat oameni, aţi salvat vieţi de oameni când eraţi la comanda fregatei?

Marian Săvulescu: În 2007, când am plecat din portul Constanţa, un iaht sub pavilion românesc, iahtul DD, care rămăsese în pană de combustibil undeva în largul coastelor bulgare, am acordat asistenţă tehnică plus combustibil; a doua oară, îmi aduc aminte o chestiune internă, cu un scafandru, că tot vorbeam de scafandri mai devreme, care a suferit un accident uşor la antebraţ şi ni s-a ordonat misiune de intervenţie, pentru că era distanţă mare şi trebuia să acţionăm în timp util; iar a treia misiune, în Marea Mediterană, în zona de nord a insulei Creta, căutând împreună cu nava americană o ambarcaţiune care a transmis un semnal SOS.

Realizator: Domnule comandor, vă mulţumesc că aţi fost în legătură cu noi din SUA. Noi o să continuăm emisiunea. Dacă doriţi să interveniţi… Dar mai avem doar 7 minute până la final şi aş dori să preţuiesc prezenţa comandorului Constantin Ciorobea în această emisiune şi să ne întoarcem din nou la lupta cu piraţii, care este o luptă care se desfăşoară în secolul XXI cu alte mijloace şi metode. Românii participă la lupta cu piraţii cu fregata “Regele Ferdinand”. Vă rog să vă referiţi la pregătirea acestor misiuni şi, pe cât se poate, dar mai scurt, şi la regulile de angajare, pentru că la infanterişti ştiu care sunt.

Constantin Ciorobea: Aş dori să prezint un pic situaţia din această zonă de acţiune. Avem patru milioane de kilometri pătraţi zona de operaţii, reprezentând de 17 ori suprafaţa României. În această zonă de operaţii, operaţia Atalanta, deci în cadrul acestei grupări de forţe avem 4-7 nave de luptă, 2-3 avioane de cercetare. Cam aceasta este gruparea de forţe oferită sau angajată de Uniunea Europeană în cadrul operaţiei Atalanta. Fregata “Regele Ferdinand” va fi una dintre aceste nave care va participa în cadrul grupării navale NAVFOR a UE. În aceste condiţii, modernizarea elicopterului Puma Naval, prezenţa acestui elicopter la bordul navei, dotarea navei cu armament uşor de luptă împotriva piraţilor, adecvat unor astfel de misiuni, pentru că nu poţi să tragi cu tunul de 76 de mm asupra piraţilor, care merg în nişte şalupe rapide, mici, care sunt greu de detectat pe suprafaţa mării. Toate acestea au fost în atenţia Statului Major al Forţelor Navale şi, aşa cum aţi subliniat, un punct deosebit de antrenare a echipajului l-a reprezentat folosirea regulilor de angajare.

Realizator: Folosirea forţei, angajarea inamicului şi în ce condiţii poate fi angajat inamicul. Sunt aşa-numitele reguli de angajare a luptei? Sunt stabilite de convenţii internaţionale la care România este parte?

Constantin Ciorobea: România ca participantă la operaţia “Atalanta” sau echipajul navei pe timpul participării la operaţia “Atalanta” trebuie să respecte un set de reguli de angajare impuse de planificatorul misiunii. Acest set de reguli de angajare trebuie să fie în concordanţă cu legile naţionale, şi aici au fost necesitatea sau atribuţiile Statului Major General, ale Statului Major al Forţelor Navale de a pune în concordanţă aceste elemente. Adică România nu poate şi nici în UE nu pot fi judecaţi piraţi, pentru că legislaţia UE nu are o asemenea prevedere. În aceste condiţii, UE a stabilit legături cu Kenya, în care piraţii care sunt capturaţi sunt predaţi …

Realizator: Şi judecaţi pe teritoriul Kenyei. Avem la bordul fregatei şi trupe de comando?

Constantin Ciorobea: Avem trupe de operaţii speciale destinate acţiunii la bordul navelor care sunt sub controlul sau sunt controlate de piraţi.

Realizator: Pentru a preîntâmpina anumite atacuri sau pentru a contracara atacuri cu arme uşoare, mă gândesc.

Constantin Ciorobea: Da, deci ei vor acţiona împotriva piraţilor, piraţi care sunt dotaţi cu armament uşor, nu au armament…

Realizator: Ascultătorii să nu se gândească la piraţii cu picior de lemn şi cu o bandană. Sunt totuşi înarmaţi cu aruncătoare de grenade, cu şalupe, şi care acţionează foarte rapid şi, important, cunosc acea zonă de coastă, ştiu în ce perioade şi când să acţioneze, cunosc modificările şi transformările meteorologice din acea perioadă şi sunt foarte periculoşi, pentru că deja sunt antrenaţi zi de zi în astfel de atacuri şi cred că românilor nu le va fi uşor.

Constantin Ciorobea: Va fi o misiune foarte grea, pentru că piraţii nu mai au acea sabie care reprezintă romantismul acţiunilor trecute.

Realizator: Şi nici steagul la vedere.

Constantin Ciorobea: Şi nici papagalul pe umărul căpitanului, ci un aruncător de grenade reactive. Deci, zona de operaţii nu este chiar uşoară şi misiunea nu va fi foarte uşoară pentru echipajul acestei nave.

Realizator: Domnule colonel Petrescu, ne apropiem de final. O concluzie din partea dvs aş dori. România, ne aducem aminte operaţiunea din Libia la care s-a angajat NATO, putem spune că prin Fregata Ferdinand, în acel moment pregătită pentru operaţiunea externă a României, a scos asul din mânecă şi Forţele Navale au reprezentat drapelul României eficient?

Ion Petrescu: Am să vă răspund cu dialogul care a avut loc la Casa Albă, în trei, între Barack Obama, vicepreşedintele Joe Biden şi preşedintele de atunci al României. Vicepreşedintele Joe Biden spunea: “Dacă românii ar fi avut avioane militare, care le puteau întrebuinţa în operaţiunea din Libia, ar fi făcut treabă la fel de bună ca şi marinarii militari care au fost angajaţi de către această ţară în operaţiunea pentru eliberarea Libiei de dictator”.

Realizator: Iată, aşadar, să aducem aminte de Forţele Navale, o categorie militară mai puţin mediatizată, din păcate, poate doar de Ziua Marinei şi cu alte ocazii, care ar trebui mai bine reprezentată. Iată, noi ne-am apropiat de aceşti ostaşi de pe Dunăre, de pe mări şi de pe oceane care reprezintă cu mândrie Drapelul românesc şi ne reprezintă în continuare. Am încercat să trecem în revistă principalele operaţiuni care au scos în evidenţă modernizarea şi operaţionalizarea acestei categorii de forţe care acum este pe deplin integrată în Alianţa Nord-Atlantică şi, iată, participă la misiuni extrem de dificile, umăr la umăr cu cele mai importante armate…

Infanterişti marini americani şi români

Ion Petrescu: Şi trei cuvinte, totuşi: marinarii militari din Forţele Navale Române dau dovadă de o modestie exemplară într-o societate care ar trebui să se uite mai atent la ei.

Realizator: Tocmai de aceea şi emisiunea de astăzi. Noi ne-am uitat cu atenţie spre Forţele Navale împreună cu ascultătorii care au fost alături de noi şi cărora le mulţumim că au fost pe frecvenţele Radio România Actualităţi ascultând “Euroatlantica”.