RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI / Ucraina, va fi linişte de Paşti?

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (27 martie, ora 21:05) – Emisiunea: ”Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu
– Bun găsit! Pacea în Ucraina se lasă aşteptată, în ciuda promisiunilor de ambele părţi pentru o reducere a intensităţii conflictului, respectiv încetarea bombardării infrastructurii şi obiectivelor civile de pe teritoriile celor două ţări.
Un armistiţiu în acest sens se pare că nu a funcţionat până acum pentru a permite obţinerea unui răgaz necesar negocierii unui acord de pace. În ciuda acceptării opririi atacurilor aeriene, Rusia nu a încetat să bombardeze Ucraina. Statele Unite încă speră că în următoarele câteva săptămâni se va putea ajunge la un armistiţiu în războiul dintre Rusia şi Ucraina, deşi Moscova nu pare dispusă să accelereze acest proces, relatează Bloomberg.
De Paşte, războiul Rusia-Ucraina va înceta definitiv, a anunţat Donald Trump.
\Casa Albă vizează un acord de încetare a focului până pe 20 aprilie,
care coincide cu Paştele din acest an, însă oficialii americani recunosc că acest termen ar putea fi nerealist,
având în vedere diferenţele majore dintre poziţiile părţilor implicate, potrivit unor surse familiare cu negocierile,
acestea au preferat să rămână anonime, întrucât discuţiile sunt confidenţiale.
Europa, care nu a fost implicată în negocierile de pace iniţiate de Donald Trump cu Vladimir Putin, nu va accepta însă o pace care ar putea fi de fapt un compromis ce va aduce la slăbirea Ucrainei. Rusia
\a prezentat cereri maximaliste pentru orice acord, inclusiv oprirea livrărilor de arme către Ucraina, o poziţie pe care Kievul şi aliaţii săi au respins-o ferm.
Deşi Rusia speră ca timpul să lucreze în favoarea sa, se pare că treptat, prin atitudinea Moscovei, Donald Trump începe să înţeleagă mai bine ce înseamnă maskirovka.
Pentru cine nu cunoaşte acest termen, reamintesc că maskirovka este o diversiune militară rusă ce foloseşte diferite metode pentru înşelăciune.
Discutăm din nou la “Euroatlantica” despre eforturile pentru a se ajunge la pace în Ucraina.
Invitaţii ediţiei sunt colonelul în retragere Ion Petrescu, fost şef al trustului de presă al Armatei, şi
Tudor Curtifan, redactor-şef Defense România.

Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta “Euroatlantica”.
Tema ediţiei: ”, va fi linişte de Paşti”?
– Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu.
Ion Petrescu:
– Am onoarea să vă salut, domnule Radu Dobriţoiu, şi să vă mulţumesc frumos pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu:
-Bună seara, domnule Tudor Curtifan.
Tudor Curtifan:
-Bună seara, domnule Dobriţoiu, mulţumesc şi eu pentru invitaţie. Îl salut cu respect şi pe domnul colonel Ion Petrescu.
Radu Dobrițoiu:
-Domnilor, vă mulţumesc pentru că sunteţi din nou la emisiunea “Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi.
Domnule colonel Ion Petrescu, să răspundem la tema emisiunii, ce şanse sunt pentru a avea pace până de Paşte?
Ion Petrescu:
– Dimpotrivă, dacă luăm de bază interviul pe care l-a acordat unui ziar francez preşedintele Volodimir Zelenski, ucrainenii se aşteaptă la o ofensivă rusă care să vizeze oblasturile Sumi şi Harkov.
Această ofensivă este întârziată cu opt luni datorită faptului că, între timp, după cum ştiţi, armata ucraineană a reuşit să surprindă armata rusă prin cucerirea temporară a unei porţiuni substanţiale din oblastul rusesc Kursk, acolo fiind trimişi militari nord-coreeni, care au fost nevoiţi să se retragă, au avut pierderi mari.
Şi o altă ştire a zilei este că această republică condusă de o dictatură în Peninsula Coreea, mă refer la Republica Populară Democată Coreeană, a mai trimis 3.000 de militari nord-coreeni să acţioneze sub ordinele generalilor ruşi.
Vom vedea dacă ei vor fi dislocaţi în acelaşi areal, Kursk, deşi nu mai este nevoie acolo, pentru că formaţiunile ucrainiene s-au retras până la graniţa comună cu Federaţia Rusă sau vor fi dispuşi în altă parte.
Elementul care merită să ne reţină atenţia, este acela că preşedintele Franţei, împreună cu premierul britanic şi cu cancelarul german se vor deplasa la Kiev, unde, în premieră, vor avea o întâlnire cu generalii ucraineni pentru a înţelege mai bine care ar fi locurile ideale de dislocare a trupelor europene, care ar constitui o nouă coaliţie a voinţei şi, în principiu, acestea ar fi puse în apropierea nodurilor de circulaţie rutiere, care ar împiedica o deplasare rapidă a trupelor ruse de pe actuala linie a frontului spre Kiev.
Pentru această determinare a Coaliţiei Voinţei de a avea trupe în Ucraina nu e nevoie de acordul Moscovei, pentru că este vorba de teritoriul suveran al Ucrainei, care este condusă de la Kiev.
Radu Dobrițoiu:
-Casa Albă anunţă că a negociat un acord între cele două ţări pentru a opri activitatea militară în zona Mării Negre, după ce oficialii săi s-au întâlnit separat cu omologii de la Moscova şi Kiev în capitala Arabiei Saudite, Riad.
Noul acord este plin de complicaţii, inclusiv lista de condiţii a Rusiei, informează BBC. Kremlinul a spus că nu se va angaja până când sancţiunile nu vor fi ridicate şi calitatea de membru la reţeaua de plăţi Swift nu va fi restabilită, solicitări pe care Trump spune că le ia în considerare. Domnule Tudor Curtifan, ar putea reveni Rusia pe piaţa bancară internaţională fără acordul Europei, cedând 30 de zile de armistiţiu în Marea Neagră?
Tudor Curtifan: Mi-e foarte greu să cred că Europa va face compromisuri. Ceea ce cred eu că încearcă Federaţia Rusă astăzi e să tergiverseze, să tragă de timp, încearcă să-şi dezvolte un avantaj, inclusiv pe linia frontului, şi nu cred că Federaţia Rusă Rusă îşi doreşte un armistiţiu, în momentul actual, de pace nici nu mai e vorba, pentru că pacea presupune un proces mult mai complex, presupune reconciliere inclusiv la nivel politic, inclusiv la nivel social şi aşa mai departe.
Este exclus, din punctul meu de vedere, să vorbim de un proces de pace, chiar şi în următorii ani, în următoarea perioadă, probabil în următorii ani.
Dar un armistiţiu, cred că există posibilitatea unui armistiţiu, dar şi aici Federaţia Rusă va trebui să facă compromisuri şi mie mi se pare că ceea ce încearcă Federaţia Rusă este exact ce aţi menţionat şi dumneavoastră foarte corect, să maximalizeze toate solicitările ei. Şi dacă ne uităm pe solicitările pe care le-a prezentat Kremlinul părţii americane, unele sunt echivalente cu o capitulare a Ucrainei.
Este foarte complicat.
Dacă Rusia îşi doreşte, nu ştiu, ca Statele Unite să îi negocieze pacea în Ucraina, eu sper să nu ajungem într-o astfel de paradigmă. Pe de altă parte, din punctul meu de vedere, niciun armistiţiu, niciun proces de pace nu ar putea să fie de lungă durată, apropo de obiectivul pe care îl are Washingtonul şi Donald Trump l-a prezentat de foarte multe ori, o pace durabilă în Ucraina.
Din perspectiva mea, nu va fi posibilă o pace de durată fără Europa la masă, şi fără Ucraina.
Dacă suntem încă în această paradigmă e greu, e complicat de spus.
Acum, Ucraina ştie, apropo de fostul consilier al preşedintelui Jimmy Carter, de Brzezinski, care spunea: “Dacă nu eşti la masă, eşti în meniu”, Ucraina ştie foarte bine acest lucru.
Nici Europa nu e la masă, doar că Europa are capacitatea şi posibilitatea să scoată, să ridice capul, să intre la masă.
Pentru Ucraina e mai dificil. Dar modalitatea în care se va trasa, se va gestiona acest conflict, fie el şi într-un armistiţiu, va influenţa în primul rând, Europa, pentru că Ucraina astăzi este statul tampon, statul care se află între maşinăria rusă de război, care doreşte refacerea zonelor de influenţă şi revenirea la paritatea războiului rece şi a perioadei sovietice, şi Europa.
Deci, din punctul meu de vedere, e esenţial ca statele europene să fie implicate în aceste discuţii.
Şi Statele Unite ar trebui să ţină cont şi de acest aspect, pentru că, repet, din punctul meu de vedere, fără Europa, fără o prezenţă europeană, în contextul, în cadrul discuţiilor, nu vom putea discuta despre o pace durabilă.
Da, Donald Trump are nevoie să livreze rapid. El a câştigat alegerile promiţând și un proces de pace, amintiţi-vă de declaraţiile sale cu o pace în 24 de ore.
Deci, el din punct de vedere al politicii interne, va fi nevoit să livreze rapid, dar dacă va face compromisuri în acest sens, doar ca să livreze o pace rapidă, ea nu va fi de durată.
Şi atunci lucrurile mă tem că pot escalada de acum în viitorul apropiat.
Radu Dobrițoiu:
– Preşedintele interimar Ilie Bolojan, după discuţiile pentru Ucraina de la Paris, a declarat astăzi că se va înfiinţa un grup de lucru din care va face parte şi România, precizând clar că ţara noastră nu va trimite trupe în Ucraina, dar pentru Marea Neagră, o zonă strategică pentru România, putem participa cu infrastructura existentă, cu radare, drone de recunoaştere, poliţie aeriană. Domnule colonel Ion Petrescu, aşadar, primul pas al armistiţiului ar putea fi încetarea conflictului în Marea Neagră. Ce ar presupune acest demers şi cum se poate să participăm pentru a susţine pacea în bazinul Mării Negre? Cum poate contribui România?
Ion Petrescu:
-Foarte bună întrebarea dumneavoastră, mai ales în contextul în care ieri, deci acum 24 de ore, Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran la Marea Neagră, a avansat propunerea înfiinţării unui centru care să se ocupe de gestionarea securităţii în Marea Neagră. Nu a făcut referire nici la România, nici la Turcia, celelalte două state membre ale NATO din bazinul Mării Negre, dar iată că reia, într-o formulă nouă şi cu termeni adecvaţi, ideea de a se implica în asigurarea securităţii Mării Negre. Asta în condiţiile în care se va respecta de Ucraina şi Rusia angajamentul de a se renunţa la lovirea navelor comerciale ruseşti şi ucrainene, cele care ar relua transportul de grâne către nordul Africii.
Vom vedea, în ceea ce priveşte participarea României, ce decizii se vor lua cu ocazia întâlnirii dintre preşedintele României şi factorii abilitaţi să înainteze propunerile adecvate.
Partea bună este că, la ora actuală, preşedinţia României se bazează pe înţelepciunea colectivă şi aşteaptă propuneri adecvate, iar la Statul Major al Apărării României există o luare în considerare 100% a propunerilor concrete, pragmatice, pe care le face Statul Major al Forţelor Navale Române.
Vom vedea la ce vom asista în Marea Neagră în perioada următoare.
Radu Dobrițoiu:
– Există şi alte îngrijorări cu privire la cât de durabilă ar putea fi încetarea focului. Rusia a încălcat acordurile în trecut, iar Casa Albă a dat puţine indicii că negociază numai în interesul Ucrainei. Kievul spune că mişcarea navelor de război ruseşti spre vest va fi tratată ca o încălcare a termenilor. În aceste condiţii, Zelenski dă dovadă de un optimism prudent, spunând reporterilor că înţelegerea reprezintă paşii potriviţi către pace. Domnule Tudor Curtifan, putem avea încredere, după experienţele din istorie, după Minsk-1, după Minsk-2, în angajamentele Rusiei?
Tudor Curtifan:
-Categoric în niciun caz. Nu cred că e cineva atât de naiv să creadă că Federaţia Rusă va respecta ad litteram un tratat internaţional sau un armistiţiu. Aţi menţionat Minsk-1, Minsk-2, au mai fost atâtea şi atâtea tratate şi atâtea tratate încălcate de Federaţia Rusă.
O foarte bună prietenă spunea că dreptul internaţional e cea mai înşelată mireasă.
Amintiţi-vă din 1994 Memorandumul de la Budapesta încălcat, prin care Ucraina şi-a donat armamentul, a renunţat la armamentul său nuclear. Sigur, memorandumul de la Budapesta nu a avut o componentă militară de tip Articol cinci, dar statele occidentale garantau securitatea Ucrainei.
Federaţia Rusă a acceptat graniţele teritoriale de după 1991, a fost şi Tratatul bilateral de prietenie între Federaţia Rusă şi Ucraina din 1997, când, din nou Moscova recunoştea integritatea teritorială a statului ucrainean după 1991, inclusiv cu peninsula Crimeea ca parte a Ucrainei, Minsk-1, Minsk-2 şi aşa mai departe. Deci, lista poate continua.
Nu, eu nu cred că putem avea încredere în, nu ştiu, într-un tratat pe care Federaţia Rusă l-ar respecta. Cred că aici va fi marea miză, şi aici cred că diplomaţia îşi va da un test important, diplomaţia occidentală.
Cum vom identifica garanţii de securitate pentru Ucraina sau cum vom reuşi să blocăm sau cum să descurajăm Federaţia Rusă să atace din nou.
Pentru că au fost atâtea cazuri. Războiul acesta a început în 2014 cu anexarea ilegală a Crimeii, a continuat cu ocuparea de către miliţiile separatiste, cu ajutorul Moscovei, a unei părţi din Donbas, a continuat cu invadarea pe scară largă a Ucrainei şi aşa mai departe. Eu nu cred că Federaţia Rusă va renunţa, nu doar la acele patru oblasturi pe care le-a anexat în octombrie 2022 ilegal şi pe care nici în continuare nu le controlează în totalitate. Dar eu nu cred că va renunţa la obiectivul său de a redefini acest concept de Novorusia, de a rupe Ucraina de accesul la Marea Neagră şi a ocupa întreaga coastă a Ucrainei. Şi aici e un scenariu care ne dă fiori, pentru că ar însemna Federaţia Rusă la gurile Dunării, practic a doua intrare în Marea Neagră după Bosfor.
Radu Dobrițoiu:
-La Baza Mihail Kogalniceanu a început rotaţia brigăzii din Statele Unite staţionată pe teritoriul ţării noastre. Marea unitate va contribui la securitatea flancului de est al NATO pentru o perioadă de nouă luni.
Brigada din Divizia 10 Montană este înlocuită de o brigadă din celebra Divizie 101 Asalt Aerian Screaming Eagles. Continuarea misiunii militare americane se aliniază deciziei Statelor Unite de a menţine o prezenţă în sud-estul Europei pentru a decuraja agresiunile viitoare. Domnule colonel Ion Petrescu, poate contingentul american din judeţul Constanţa să aibă o contribuţie la supravegherea unui armistiţiu în Marea Neagră?
Ion Petrescu:
– Foarte interesantă ipoteza dumneavoastră. Felicitări că v-aţi gândit la aşa ceva, dar Statele Unite ale Americii nu doresc să se implice pe plan militar sub nicio formă în ceea ce va urma pe teritoriul ucrainean.
De altfel, trupele americane prezente la Baza Mihail Kogniceanu au o misiune strict disuasivă, adică de a descuraja ipotetice atacuri pe teritoriul României, în acea zonă.
Vestea bună şi vestea care ar trebui să o ţină minte toţi ascultătorii este că americanii nu se retrag din România şi această schimbare de efective militare americane de pe litoralul dobrogean arată determinarea Pentagonului de a-şi respecta angajamentele asumate înainte.
Să nu uităm că România a anunţat, prin vocea preşedintelui Bolojan, că îşi respectă angajamentul de a-şi dota în continuare Forţele Aeriene Române, aşa cum a stabilit şi cum a existat şi aprobarea Parlamentului României, deci să-şi doteze Forţele Aeriene cu avioane F-35.
Noi n-am renunţat la angajamentele practic economice şi contractul pentru F-35 este substanţial, iar suma respectivă este un atu în, dacă vreţi, în mâneva viitorului trimis special al României pentru Statele Unite ale Americii,
preşedintele Donald Trump fiind sensibil la partea economică relaţiilor bilaterale cu aliaţii europeni.
Radu Dobrițoiu:
-În condiţiile în care ambele tabere sunt tentate pentru a continua să lupte, putem spune, domnule Tudor Curtifan, că deocamdată este cea mai bună şansă pe care combatanţii o au pentru a pune bazele pentru o încetare a focului până de sărbătorile pascale, marcate în acest an la aceeaşi dată atât de catolici, cât şi de ortodocşi?
Tudor Curtifan:
-Sigur că orice încetare a focului e salutabilă.
Orice viaţă pierdută eSste cumplită, e un scenariu un cumplit.
Deci orice încetare a focului e de salutat. Sper să existe încetarea focului mai ales din partea Federaţiei Ruse, care loveşte în continuare clădiri rezidenţiale ucrainene, ţine sub teroare populaţia civilă, loveşte în continuare puncte energetice, apropo şi de solicitările pe care le-a făcut Moscova cu privire la intrarea în acest armistiţiu.
Şi aici nu sunt întâmplătoare. O încetare a lovirii infrastructurii energetice se referă, evident, la faptul că unul din punctele forte ale Ucrainei e lovirea acestor rafinării ruse în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse. O altă solicitare este inclusiv privind Marea Neagră.
Aici Ucraina a reuşit ceea ce cred că va fi studiat mult timp de acum încolo în manualele de istorie militară, un stat fără o forţă navală, un stat fără nave de suprafaţă, fără submarine, doar cu o strategie bine pusă la punct şi cu drone a reuşit să ţină în şah flota Mării Negre a Federaţiei Ruse.
Deci e o chestie importantă din punctul meu de vedere, dar să lăsăm acest aspect istoricilor.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, orice încetare a focului e salutabilă. Eu mi-aş dori foarte mult, din nou, ca această încetare a focului sau care se va preconiza pe termen lung, să fie una durabilă, pentru că aici e cel mai important şi să identificăm posibilităţi în care Ucraina să primească angajamente solide pentru ca Federaţia Rusă să nu continue acest război de agresiune, pentru că vorbim de un război de agresiune şi nu cred că, răspunzând şi la întrebarea anterioară,
nu cred că e cineva atât de naiv să creadă în lacrimile Moscovei
şi nu cred că nici din partea administraţiei Trump sau sper că nici din partea administraţiei Trump.
Sigur că Donald Trump e un tranzacţionist şi are un stil aparte de a negocia, dar până la urmă, stabilitatea Europei, apropo de pivotul spre indo-pacific pe care îl fac Statele Unite, acest pivot va trebui să ţină cont şi de stabilitatea în Europa.
E extrem de important, inclusiv pentru Statele Unite şi reiterez, şi cu asta închei, reiterez ceea ce a spus domnul colonel Ion Petrescu, nici eu nu cred şi sunt convins că Statele Unite nu vor părăsi nici România, nici Europa.
Sigur că dinamica relaţiei se va schimba, dar prezenţa americană e în continuare una puternică şi Europa depinde, ne place sau nu, Europa depinde de o prezenţa americană.
Radu Dobrițoiu:
– Domnule colonel Ion Petrescu, cu ce capacităţi ar putea contribui România la procesul de pace, mai clar la supravegherea unui acord de pace, la menţinerea unui armistiţiu sau chiar a unei păci pe termen lung?
Ion Petrescu:
-Este o întrebare incomodă, pentru că, sigur sunteţi un corespondent de război care aţi văzut în acţiune trupele noastre în Afganistan, în Irak, dar decizia politică este că România nu trimite trupe de menţinere a păcii în cadrul Coaliţiei Voinţei, aşa cum a fost ea constituită şi cum va acţiona pe teritoriul ucrainean.
În schimb, noi vom rămâne la sintagma de hub logistic şi vom asigura pe căile ferate, pe căile rutiere şi în spaţiul nostru aerian, transferul de ajutoare, în primul rând materiale şi vizând economia ucraineană, astfel încât populaţia ucraineană să treacă de această perioadă de incertitudine, o perioadă în care, atunci când vorbim de încetarea focului, trebuie să fim foarte limpezi.
Se are în vedere încetarea bombardamentelor barbare ale Federaţiei Ruse asupra localităţilor Ucrainei, atât cele din zona rurală, cât şi cele în arealul urban. Deocamdată aţi văzut că Putin nu a dat ordine de anulare a acestor bombardamente, ba mai mult, a ţinut să fie înteţite tocmai după ce se anunţau anumite înaintări în dialogul diplomatic dintre Federaţia Rusă şi Statele Unite ale Americii, ca o presiune constantă asupra administraţiei Trump de a lărgi paleta unor concesii dezirabile Federaţiei Ruse.
Şi pentru că, spunea colegul nostru despre sancţiuni, Uniunea Europeană a anunţat clar: nu ridică sancţiunile împotriva Rusiei, condiţia de bază fiind ca Rusia să-şi retragă toate trupele din Ucraina.
Nu şi le va retrage, rămâne cu sancţiunile.
Radu Dobrițoiu:
– Aceeaşi întrebare, domnule Tudor Curtifan, în 30 de secunde, cu ce capacităţi ar putea contribui România la pacea în Marea Neagră, dar şi pentru Ucraina?
Tudor Curtifan: Şi eu sunt convins că se va rămâne în această paradigmă a hub-ului logistic, cred că vom oferi tranziţie, cred că vom oferi chestiuni ce ţin de tranzit şi de logistică, în niciun caz nu cred că putem vorbi de trupe militare în Ucraina, exact cum a precizat şi domnul Bolojan, preşedintele interimar.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult!
Transcriere RADOR