CRONICA NATO

NR.168
al revistei NEWSWEEK ROMÂNIA
include
CRONICA NATO,
unde am publicat rândurile de mai jos:

Aliații vor întări viitoarea Zonă demilitarizată din
Ucraina.

Realitățile anului 2024, pe Frontul de Est din Ucraina, sunt reflectate atât de miile de morți – militari ucraineni și ruși – pe câmpurile de luptă, din estul și din sudul Ucrainei, cât și de drama națiunii ucrainene zobită literalmente de bombardamentele barbare ruse.

Rezolvarea războiului dintre Ucraina și Rusia rămâne o „prioritate”, în timp ce Siria va trebui să își „rezolve propriile probleme”, crede președintele ales al SUA, Donald Trump.

Soluțiile viabile au fost trecute în revistă, de președinții american, francez și ucrainean pe 7 decembrie la Paris.

Conform informațiilor livrate presei, Trump, Zelenskyy și Macron
au vorbit peste o jumătate de oră fără consilierii lor.

În acest context,
perseverentul Donald Trump
a reiterat celor doi interlocutori propriul plan de pace,
el insistând pentru o încetare imediată a focului
și pentru negocieri pentru a pune capăt războiului rapid.

În ceea ce îl privește,
Zelenskyy a explicat nevoia țării sale de a avea garanții de securitate,
dacă va exista un sfârșit negociat al războiului,
mai ales că garanțiile anterioare
-cele asumate prin Memorandumul de la Budapesta,
tratatul internațional semnat la 5 decembrie 1994 la Budapesta,
între Ucraina, Statele Unite, Marea Britanie și Rusia –
nu au avut niciun efect pozitiv
pentru statul ucrainean.

Ulterior, Federația Rusă
a atacat statul ucrainean,
i-a ocupat 18 la 20% din teritoriu,
iar guvernele de la Londra și Washington D.C.
s-au limitat la declarații de condamnare a agresiunii ș
i la livrarea de tehnică și echipament de luptă moderne.

Trump a surprins pozitiv
pe omologul din Paris
precizând că va menține
legăturile de apărare cu Franța,
în timp ce discuta problema războiului dintre Ucraina și Rusia,
cu conducerea franceză.

Omologul ucrainean
i-a spus că războiul „nu se poate încheia pur și simplu
cu o bucată de hârtie și câteva semnături”.

„O încetare a focului fără garanții
poate duce la reaprinderea conflictului în orice moment,
așa cum Putin a făcut deja înainte”.

„Pentru a ne asigura
că ucrainenii nu mai suferă pierderi,
trebuie să garantăm fiabilitatea păcii
și să nu închidem ochii la ocupație”
a afirmat șeful statului ucrainean.

Din perspectiva încrâncenărilor actuale
ale liderilor de la Moscova și Kiev,
sunt diminuate șansele lui Trump
de a pune capăt rapid războiului Rusia-Ucraina.

Dar Donald Trump este omul surprizelor
și cel mai probabil nu a devoalat toate argumentele sale,
pentru a presa pe omologii ucrainean și rus,
ca să accepte începerea negocierilor de pace.

O pace care, probabil,
va implica și
dislocarea de trupe ale NATO în Ucraina,
nu pentru a lupta
în sprijinul unităților ucrainene,
ci pentru a asigura latura vestică a viitoarei
Zone Demilitarizate,
ce este posibil să fie creată
de-a lungul actualei linii a frontului.

Ce face NATO?
Ambasadorii aliați
s-au întâlnit pe 26 noiembrie 2024,
în cadrul Consiliului NATO-Ucraina (NUC),
pentru a discuta despre situația securității din Ucraina,
după lansarea de către Rusia
a unei rachete balistice experimentale cu rază intermediară (IRBM).

În timpul întâlnirii,
Aliații NATO și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina.

Atacul, care a vizat
orașul Dnipro – cu o populație inițială de un milion de locuitori –
este văzut ca o altă încercare a Rusiei
de a teroriza populația civilă din Ucraina
și de a intimida pe cei care susțin Ucraina,
în timp ce aceasta se apără împotriva agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei.

Dar purtătorul de cuvânt al NATO,
Farah Dakhlallah,
a atenționat presa că
„desfășurarea acestei capacități/ racheta balistică experimentală,
nici nu va schimba cursul conflictului
și nici nu va descuraja aliații NATO să susțină Ucraina”.

Trump ar putea descoperi că Putin
nu dorește să se implice,
au spus analiști și foști oficiali americani,
deoarece îi are pe ucraineni la degetul mic
și ar putea avea mai mult de câștigat urmărind noi acaparări de pământ.

„Putin nu se grăbește”,
a spus Eugene Rumer,
un ex-analist de top
al serviciilor secrete americane despre Rusia,
acum aflat la think tank-ul
Carnegie Endowment for International Peace.

Liderul rus, a spus el,
nu se arată pregătit să renunțe la condițiile sale,
pentru un armistițiu și discuții,
inclusiv abandonarea de către Ucraina
a dorinței de intrare în NATO
și predarea celor patru provincii
pe care Putin le revendică ca parte a Rusiei,
dar nu le controlează pe deplin
– o cerere respinsă constant de Kiev.

Rusia controlează deja întreaga Crimeea,
confiscând-o unilateral din Ucraina în 2014
și de atunci a luat aproximativ 80% din Donbas
– care este compus din Donețk și Lugansk –
precum și peste 70% din oblasturile Zaporizhzhia și Herson,
plus părți mici din regiunile Mykolaiv și Harkov.

Ultimele două arealuri
fiind – în viziunea Kremlinului –
retrocedabile Kievului.

În cele din urmă,
un acord de pace va depinde probabil de angajamentul personal direct
dintre Trump, Putin și Zelenskyy,
au spus consilierii noului președinte al SUA.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului,
Dmitri Peskov, afirma că
„nu este posibil să comentezi declarațiile individuale,
fără a avea o idee despre plan în ansamblu”.

De fapt, Moscova
nu știe ce fel de presiuni
va face Trump asupra Kremlinului.

Un fost oficial al securității naționale a lui Trump a spus că există trei propuneri principale:
a.) schița generalului-locotenent, în retragere, Joseph Keith Kellogg Jr., care va fi trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia,

b.) una a vicepreședintelui ales JD Vance și

c.) alta avansată de Richard Grenell, fostul șef interimar al serviciilor secrete al lui Trump.
Planul lui Kellogg, în colaborare cu ex-oficialul Consiliului de Securitate Națională Fred Fleitz și prezentat lui Trump la începutul acestui an, cere înghețarea liniilor de luptă actuale.

Trump ar furniza mai multe arme americane Kievului,
doar dacă ar fi de acord cu negocierile de pace.
În același timp, el va avertiza Moscova că va spori ajutorul SUA pentru Ucraina,
dacă Rusia va respinge negocierile.

Aderarea Ucrainei la NATO, cel mai probabil,
va fi suspendată.
Ucrainei i s-ar oferi, de asemenea,
garanții de securitate ale SUA,
care ar putea include creșterea livrărilor de arme,
după încheierea unui acord,
conform propunerii respective.

Vance – care în calitate de senator american
s-a opus ajutorului acordat Ucrainei –
a prezentat o idee separată în septembrie.

El i-a spus podcasterului american Shawn Ryan
că un acord ar include probabil
o zonă demilitarizată pe linia frontului existent,
care va fi „puternic fortificată”
pentru a preveni noi incursiuni rusești.

Propunerea lui ar include neaderarea Ucrainei la NATO.

Dar Richard Allen Grenell
fostul ambasador al lui Trump în Germania,
a susținut crearea de „zone autonome”
în estul Ucrainei,
cele locuite de minoritatea rusă.

Înființarea lor anterioară ar fi putut evita,
probabil, agresiunea militară rusă.
Însă ar fi creat un precedent periculos
în Europa multinațională.

Așa cum îi atenționează un proverb ucrainean,
cei de la Kiev au învățat, de ani buni,
că atunci

“Când te împrieteneşti cu moscalul, să nu laşi parul din mână.“