Pentru un prea plin de el…

✍

Când de un om, care te-a inițiat să urci
pe treptele unei deveniri ce nu ține de formația ta inițială,
doar de dorința de supraviețuire publică,
îți aduci aminte numai când ai nevoie,
din nou, de el, ceva nu este în regulă.

Mai ales, după ce, la o întrunire publică,
ai râs prostește, tot de el,
fără nicio noimă,
numai pentru a te impune momentan,
în fața unui prezidiu efemer, de doi bani.
Asta am scris pentru un prea plin de el…

👎