Un minister/menestrel care este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire…
Oricât am fi de sobri, nu putem să nu remarcăm ridicolul reiterării unui deziderat născut mort: „Este nevoie de progrese în formatul 5+2, care rămâne cadrul unic pentru identificarea unei astfel de soluţii, iar România susţine eforturile Preşedinţiei-în-exerciţiu a OSCE în acest scop”. Preşedinţia fiind a Germaniei, al cărui ministru de Externe impunea Chişinăului recunoaşterea diplomelor şi numerelor de înmatriculare din Transnistria, o iniţiativă bună acum de Radio Erevan, după ce Evgheni Şevciuc a executat lovitura de pedeapsă, din Tiraspol, la adresa diplomaţiei duble, ascunse, a oficialilor din stânga Prutului, dar şi vizând încremenirea în atitudine, limbaj şi proiect a fragilului Minister de Externe, de la Bucureşti. Un minister/menestrel care este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire la capitolul unei gestionări lucide, de la egal, la egal, cu ceilalţi parteneri de necesare negocieri diplomatice, a situaţiei dintre Prut şi Nistru.