“Vestul” a pierdut o parte din Ucraina
Răspunsuri la întrebări primite prin e-mail:
1. Cum caracterizați relațiile politice actuale, dintre România și Federația Rusă?
– Ca unul care am avut şansa unor dialoguri succesive, cu actualul ambasador al Rusiei la Bucureşti pot afirma că mandatul cu care a venit acesta în România a fost atins, respectiv promovarea legăturilor culturale, apogeul urmând a fi în toamnă, când va avea spectacol, în Capitală, orchestra armatei ruse. Pe plan politic, nu există dialog la nivel prezidenţial, între cele două state, între cele două guverne vizibilă este ignorarea reciprocă, iar relaţiile între legislativele de la Bucureşti şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel, din perioada postdecembristă. Ca ţară membră a NATO, România înţelege rostul său la frontiera de est a Alianţei Nord-Atlantice, în contextul în care criza din Ucraina este departe de a fi fost soluţionată.
2. Cum caracterizați relațiile economice actuale dintre România și Federația Rusă?
– În România, domină, în economia privată, investitorii ruşi şi asta spune totul despre relaţiile bilaterale şi cine câştigă mai mult, pe plan financiar.
3. Considerați că intensificarea schimburilor comerciale cu Federația Rusă ar fi benefică pentru România?
– Întrebarea este retorică. Pe perioada sancţiunilor economice aplicate Rusiei, ca urmare a agresiunii sale militare în Ucraina, este o lipsă de realism politic o eventuală intenţie de intensificare a schimburilor comerciale cu puterea de la Răsărit.
4. Centrul național pentru studierea opiniei publice din Federația Rusă l-a declarat pe Vladimir Putin omul anului 2014. Cum comentați?
– Conform sondajului efectuat de Pew Research Center, publicat la 5 august 2015, doar în Vietnam şi în China mai mult de jumătate din populaţie este favorabilă lui Putin. În rândurile celor 39 de state unde a fost efectuat sondajul de opinie, o medie de 24% dintre participanţii la sondaj îl văd pe Vladimir Putin într-o lumină pozitivă. Faptul că, în Rusia, 88% dintre ruşi aprobă conduita preşedintelui lor confirmă condiţia de naţiune ce se simte ideologic, politic şi economic asediată şi se repliază în jurul celui ce le dă siguranţa în victoria de tip sovietic.
5. Considerați că modul în care președintele Vladimir Putin a gestionat situația din Ucraina a schimbat percepția opiniei publice internaționale despre Federația Rusă? În ce mod?
– Din nou întrebări retorice. Agresiunea Rusiei, contra Ucrainei, deloc scuzabilă, a determinat scăderea drastică a încrederii în ceea ce altădată era numit partenerul rus de dialog. Acesta a devenit imprevizibil, deci perceput ca un factor major de instabilitate geopolitică, nu numai în Europa.
6. În luna iunie 2015, parlamentul rus a aprobat legislația prin care organizațiile străine sau internaționale pot fi considerate “nedorite” dacă reprezintă o amenințare la adresa Rusiei. Cum comentați?
– Măsură tipică unui stat condus de un lider autoritar, care pune pe seama străinătăţii dificultăţile interne, din societatea rusă, rod al nostalgiei Kremlinului, după epoca Uniunii Sovietice.
7. Ce părere aveți despre sancțiunile economice aplicate Federației Ruse de către UE?
– Necesare. În timp par a avea şi unele efecte practice. Dar tot măsurile preventive ale NATO sunt cele care au stopat, momentan, alte acţiuni imprevizibile, pe plan militar, ale Rusiei, cum au fost cele din Ucraina.
8. Credeți că “vestul” are responsabilitatea lui, în ceea ce privește atitudinea prezentă a Rusiei?
Cum comentați opiniile unor analiști occidentali care consideră că Rusia a fost trădată de “vest”?
– Nu “vestul” a ocupat Crimeea. Nu “vestul” a desprins, de facto, regiunea Donbas, de Ucraina. “Vestul” a pierdut o parte din Ucraina, pe când Rusia nu se va mulţumi doar cu ceea ce acum controlează pe teritoriul oficial ucrainean.
Interesul general | Ion Petrescu | 
August 9, 2015 07.30
Subscribe
