Şi în 1940 şi în 1989, un general a fost chemat să salveze ţara, nu altcineva…
Fondatorul Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică.
_____________________________________________________________
La 20 august 2015, Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică – având drept cofondatori pe generalii Constantin Degeratu şi Mihaiu Mărgărit şi autorul acestor rânduri – din care mai fac parte atât generalii Niculae Spiroiu, Vitalie Marinuţă, Mircea Chelaru, Alexandru Grumaz, Florian Pinţă, Virgil Bălăceanu şi Stan Petrescu, cât şi conaţionalii Liviu Mureşan, Doru Dinu Glăvan, Alba Popescu, Benone Neagoe, Constantin Corneanu, Marius Văcărelu, Dan Nicu, Răzvan Munteanu, Vasile Simileanu, Anatol Munteanu, Mircea Socolov, Gavriil Preda, Dumitru Codiţă, Ioan Mircea Laslău, Dan Gîju, Marian Covlea, Ludmila Anica, Nicu Popescu, George Simion, Andrei Vlăsceanu, Iulia Modiga, la o primă enumerare, evident incompletă, va audia prezentarea colegului de club, Claudiu Degeratu, care va propune spre dezbatere subiectul: „Federaţia Rusă şi Regiunea Mării Negre. Scenarii 2025.”
Membrii Clubului Militar cred că opinia publică din România are dreptul la o informare obiectivă, constantă, cu privire la situaţia reală, nefardată, din Ucraina, aspect care va permite compatrioţilor noştri să evalueze, deloc eronat, drama populaţiei unui stat vecin aflat, acum, în prag de destructurare teritorială, ca urmare a unei agresiuni externe, de sorginte imperială, dar şi a corupţiei generalizate, într-o ţară care numai după ce a pierdut importante teritorii şi-a adus aminte că are o armată.
În România de azi, autorităţile trebuie să acorde o egală atenţie instituţiilor care asigură educaţia, sănătatea şi prosperitatea populaţiei, dar şi Forţelor Armate Române, singurul factor de descurajare necesară, legitimă, a oricărei agresiuni contra teritoriului naţional.
Altfel, aşa cum s-a întâmplat în toamna anului 1940, dar şi în iarna anului 1989, abia în ceasul al doisprezecelea cineva îşi va aduce aminte de armată, ca ultim scut de salvare a identităţii noastre naţionale.
Iar copiii noştri au dreptul la o pace garantată, nu doar de prezenţa forţelor NATO, ci şi de puterea reală, necesară, deloc mimată, a sistemului naţional de apărare, in integrum.
Şi în 1940 şi în 1989, un general a fost chemat să salveze ţara, nu altcineva…
___________________________________________
Rândurile de mai sus sunt parte a comentariului
inclus la rubrica LINIA DE MIRĂ,
din publicaţia Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România,
CRONICA TIMPULUI,
Anul 1, nr.7, august 2015
Interesul general | Ion Petrescu | 
July 31, 2015 07.30
Subscribe
