Gazoductul Nabucco se vede din nou la orizont!
Opinie de generalul Alexandru Grumaz
_________________________________
Suntem bine pregătiţi să prevenim un act terorist de amploare sau măcar să îi gestionăm corect consecinţele?
Din fericire nu am avut, până acum, după 1989, vreun caz de atac terorist comis cu succes pe teritoriul românesc, contra unor ţinte naţionale sau străine (americani, evrei, lideri politici sau ambasadori ai statelor arabe), nici exemple de acte criminale grave atribuite unor musulmani aciuiți pe plaiurile mioritice.
Am avut de-a face cu acte banditești care au fost deseori la limita acțiunilor cu caracter terorist.
Şi totuși și în aceste condiții ai nevoie de o forță antiteroristă, care să fie bine antrenată și care să-ți asigure protecția în caz de pericol. România are așa ceva: Brigada Antitero.
În schimb românii nu s-au confruntat cu acțiuni precum cea de la Burgas. Poate și datorită atentei monitorizări a posibililor atentatori. Din păcate, oricând e posibil să apară cazuri de atentate încununate de succes, aşa cum în iulie 2012, unul sau mai mulţi fundamentalişti religioşi, au atacat cu bombe la Burgas, în Bulgaria, autocarele cu turişti israelieni.
Şeicul Omar Bahri, expulzat din Marea Britanie şi ajuns în Liban, a ameninţat mai multe ţări, printre care şi România, că ar putea suferi lovituri teroriste ca urmare a participării la campaniile din Irak şi Afganistan, considerate de el anti-islamice: „Dacă Islamul a intrat odată pe un pământ, acesta devine islamic şi musulmanii sunt obligaţi să-l elibereze într-o zi. De exemplu, Spania este pământ islamic, la fel şi Europa de Est: România, Albania, Macedonia, Serbia, Kosovo şi Bosnia.” Astfel de afirmații sunt deseori puse în practică de fanaticii religioși.
Ce se va întâmpla în caz de atac terorist?
Opinia publică de la noi se va radicaliza rapid, aşa cum s-a petrecut în Bulgaria. Noi nu am avut un Burgas al nostru, ca să-l parafrazez pe Caragiale, cu un surâs amar! Românii nu au încă fobia faţă de străinii săraci şi posibil extremişti din Sud, nici măcar miile de chinezi care se stabilesc la noi anual nu provoacă mari valuri de indignare, fiind destul de bine toleraţi de populaţia autohtonă.
„Primăvara arabă” a afectat Orientul și a dus în prim plan lupta dintre Salafiști, extremişti islamici religioşi, şi moderaţi islamiști.
Primii sunt deja puternici în Egipt, Yemen, Mali şi în Libia, și se bazează pe mii de tineri cu studii/fără studii, săraci și şomeri, care simt că libertatea adusă de revoluţiile anti-dictatoriale nu le-a adus şi bunăstare socio-economică și nici măcar un loc de muncă.
De asemenea salafiştii rivalizează cu Frăţia Musulmană, pe care o consideră prea moderată pentru gustul lor.
Salafiştii, organizaţi în sute de grupuleţe şi reţele, visează să oblige toată suflarea musulmană să trăiască după regulile arhaice ale Islamului primitiv, extrem de auster, exprimat în Coran şi în faptele profetului Mahomed.
Visul lor ar fi să şteargă cu buretele, rapid, tot ceea ce e modern, occidental, nelegat organic de Islamul originar.
În aceste condiții nu trebuie să excludem posibilitatea unor episoade violente produse în România, de tineri salafişti anti-occidentali. Mijloacele de transport în comun sunt o ţintă predilectă a atacurilor teroriste. Am văzut la Madrid (trenuri locale) sau la Londra.
România, care a fost implicată cu trupe în Irak şi se află în continuare în Afganistan, ca aliat al Statelor Unite, are premisele pentru care ne-am putea gândi că ar deven o ţintă a terorismului.
Cât de pregătite ar fi autorităţile din Bucureşti să reacţioneze în cazul unui atac?
Nu putem decât să facem speculaţii.
În orice caz nu prea suntem pregătiți pentru un cutremur de amploare darămite pentru un atac terorist de anvergură.
Norvegienii se credeau imuni și nu considerau Al Qaeda o amenințare directă. Și? S-a întâmplat.
Dar dacă Doamne-Ferește (filozofia veșnică a românului care nu-și asigură absolut nimic) se întâmplă ceva, cât de pregătiți suntem?
Parcă Ciorogârla era numele depozitul prădat de armele deținute de armată?
Cert este că pe linie de ameninţări convenţionale, cu explozivi, prezentăm vulnerabilităţi, care însă pot fi gestionate.
Pe linie de ameninţări neconvenționale, cu potenţiali agenţi chimici, radiologici, biologici, nucleari, nu avem nici structurile potrivite pentru a interveni şi nici pentru a gestiona urmările unui astfel de incident.
Va urma o perioadă de instabilitate în nordul Africii, vor fi atrase în ostilități organizaţii teroriste islamiste ca urmare a intervenţiei din Mali.
Creşterea amenințării teroriste nu trebuie să ne prindă nepregătiți.
La nivel internaţional, este agreat faptul că, în urma atentatelor care au avut loc şi, evident, din analiza acestor evenimente, menite să creeze teroare şi să producă victime şi distrugeri incalculabile, s-a constatat că teroriştii preferă un anumit tip de ţinte: site-uri industriale slab apărate și situate în zone depărtate de localități, discoteci, metrouri, linii de cale ferată, instalaţii electrice, alimentări cu apă, instituţii ale statului, ambasade.
La aeroporturi este o altă problemă, întrucât acolo şi perimetrul interior şi cel exterior este securizat.
Eu vă atenționez că nu suntem total pregătiţi să facem faţă la fel la situaţii de criză: dacă luăm atentatul de la Madrid, dacă ar fi să luăm atentatul de la Londra, acolo a fost vorba de o mobilizare exemplară a tuturor structurilor de intervenţie şi s-a văzut că au avut exerciţiu de a lucra în comun, au ştiut ce proceduri să aplice şi cum să gestioneze zona, cum să gestioneze relaţia cu media, cum să culeagă probele pentru a le folosi pentru dezvoltarea ulterioară a investigaţiilor.
La noi exerciţiile care se fac sunt exerciţii de imagine, nu exerciţii menite să identifice posibile vulnerabilităţi.
Atenţie, la noi, Brigada Antitero intervine numai în condiţiile prevăzute de lege. Până la intervenţia Brigăzii Antitero, care înseamnă un incident terorist confirmat, toate activităţile sunt făcute de structuri ale MI (izolarea zonei, interzicerea accesului), nu de SRI!
Ideal ar fi ca structurile informative să aibă capacitatea să culeagă informaţii de aşa manieră încât atentatul să fie dezamorsat în stadiu incipient.
S-a făcut vreodată un exerciţiu integrat cu structuri din tot spectrul de securitate?
Staţiile de comunicații fucţionează pe frecvențe comune ca să poată coopera în teren?
Şi totuși, are populaţia un motiv să se teamă?
Întrebări legitime când trasparența lasă de dorit.
În toate ţările europene, cu democraţii moderne şi bine fundamentate, statul îşi informează cetăţenii. Nu trebuie să ne ascundem sau să vorbim pe la coLţuri atunci când este vorba de informaţii care sunt vitale pentru liniştea unei naţiuni.
Repet: o țară trebuie să aibă o populație informată!
Guvernul ar trebui să-şi ia măsuri, să creeze un mecanism prin care să informeze populaţia şi pe fiecare domeniu în parte trebuie să-şi pună oameni care sunt cu adevărat specializaţi.
Flagelul sec XXI este terorismul, sub toate formele sale de manifestare.
Nu trebuie să rămânem mioritici în fața lui.
Trebuie să ne cunoaștem limitele și valoarea resurselor.
Dar trebuie să acționăm cu responsabilitatea funcțiilor pe care le ocupăm.
Sau vom rămâne provincialii Europei în locul unde nu se poate întâmpla, mai nimic special… nici chiar un simplu atac terorist!
Probabil cea mai detestată denumire pe care a primit-o vreun român vreodată, de la semenii săi, a fost cea de “provincial”.
Dar asta suntem acum în Europa lui Merkel și Hollande.
Doamne ferește de mai rău!
Și apropo de Algeria…
Este cel mai important furnizor de gaze naturale pentru Europa de vest după Norvegia.
Franța va încerca stabilizarea zonei Mali, Algeria, Libia chiar dacă acolo s-ar crea un al doilea Afganistan.
Se vor alătura Anglia și Italia, Spania și Portugalia.
Gazoductul Nabucco se vede din nou la orizont!
Tags: GENERALUL ALEXANDRU GRUMAZ
Interesul general | Ion Petrescu | 
January 30, 2013 07.30
Subscribe
