VIVIANE REDING şi puciul parlamentar român
Una dintre trăsăturile noilor guvernanţi, de la Bucureşti, este capacitatea de a minţi, afirmând parţial adevărul şi interpretându-l după cum cer interesele grupurilor de parveniţi, faliţi şi troglodiţi ascunşi, in corpore, după sigla USL, devenită Uniunea Sendero Luminoso.
Din acest motiv, interviul acordat cotidianului Le Monde, de Viviane Reding, un important politician european, merită a fi citit şi judecat în integralitatea sa.
Viviane Reding: “Chiar și în situații de criză, Europa nu este doar o piață”
Interviu realizat de Jean-Pierre Ricard Stroobants și Philippe Ricard
_________________________________
Vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru justiție, Viviane Reding, va fi luni, 3 și marți, 4 septembrie, la Paris, pentru a se întâlni cu mai mulți membri ai guvernului și a discuta despre criza zonei euro și situația romilor, dar, de asemenea, şi drepturile fundamentale, în Uniune.
– Aţi intervenit în recenta criză constituțională, din România. Credeţi că aceasta s-a calmat, după eșecul procedurii de destituire a președintelui Traian Băsescu?
– Noi menținem o monitorizare atentă, după bătălia teribilă care a avut loc în iulie și august. Noi am putut spune “Opriţi-vă aici!”, la acest tip de puci parlamentar. Noi am evitat înrăutăţirea situaţiei, printr-o acțiune determinată de mulți actori, inclusiv Comisia, Parlamentul și statele europene, dar, de asemenea, Fondul Monetar Internațional. Cele mai rele excese au fost, de asemenea, îndiguite, mulţumită mecanismului de verificări și controale pe care le-am implementat. Sperăm că toți actorii politici pot depăși divergenţele lor și pot să se pregătească pentru alegerile electorale din octombrie. Democrațiile tinere din est trebuie să înțeleagă, într-un timp scurt, ceea ce țările noastre au făcut în zeci de ani.
– Credeți că aderarea României, la spațiul Schengen este de actualitate?
– Este la latitudinea statelor membre să decidă, în unanimitate, dacă deschid frontierele lor, pe baza analizei politice. Întrebarea esențială este dacă statul de drept român ne poate face încrezători. Spațiul Schengen nu se rezumă doar la funcționarea tehnică a frontierelor, cum a fost evaluată de Comisie. El implică, de asemenea, o justiție funcțională și garanţii, care sunt legate de aceasta. Din partea mea, nu aș fi surprinsă dacă statele vor decide să nu să se integreze imediat România.
– În aceeași ordine de idei, aveţi multe litigii – și apeluri pentru revenirea la ordine – cu Ungaria, după reforma Constituției și a sistemului judiciar, în această țară. Care-i situaţia, acum?
– Acest stat rămâne unul dintre cele care mă preocupă cel mai mult. Justiția trebuie să fie independentă. Toate problemele nu sunt rezolvate, dar răul cel mai mare a fost evitat, mulţumită unei coaliții a instituțiilor europene, care au precizat, concertat, preocupările lor. Aşa ceva este nou și arată că, chiar și în situații de criză, Europa nu este doar o piaţă mare. Ci continentul unde bărbații și femeile trebuie să fie asiguraţi de respectarea drepturilor lor. Criza a demonstrat că avem nevoie de un ministru de finanțe european, dar, într-o zi, am putea avea nevoie, de asemenea, şi de un ministru de Justiție …
– În Ungaria, vedem, de asemenea, o creștere a atacurilor împotriva romilor …
– Ministrul ungar responsabil cu integrarea romilor a făcut o treabă grozavă, dar este adevărat că grupuri mici atacă încă această minoritate. Aceste incidente trebuie tratate așa cum ar trebui să fie, de instituțiile țării.
– Ce părere aveți de dezmembrarea taberelor de romi și de expulzările, care au creat polemici în Franța, la doi ani după controversa dvs. cu Nicolas Sarkozy, pe acest subiect?
– Situația este diferită. Franța, la cererea noastră, a modificat legislația sa, pentru a consolida garanțiile procedurale referitoare la expulzare. Ea și-a adaptat legislația la standardele europene. De data aceasta, circulara care încadrează deciziile recente ale prefecturilor a fost semnată de șapte miniștri și problema nu s-a rezumat doar la represiune.
Acum, mutările, după știința mea, fac obiectul unei decizii prealabile a instanței. Persoanele în cauză sunt informate în mod individual și nu există deportări în masă. Dezafectarea taberelor ilegale și insalubre rămâne o problemă națională, nu există nicio lege europeană în acest domeniu.
Franța a promis, de asemenea, ca să îi mute pe acești oameni, să şcolarizeze copiii și să deschidă o parte din piața forței de muncă pentru cetățenii români sau bulgari. Pe scurt, aceasta urmărește să îi integreze și asta este o schimbare de atitudine.
– Cu toate acestea, aţi trimis o scrisoare, prin care solicitaţi o explicație de la guvernul Ayrault.
– O reuniune de lucru a avut loc vineri, 31 august, la Bruxelles, între serviciile mele și experți francezi, pentru a finaliza răspunsurile Parisului. Franța va trebui să schimbe strategia pentru integrarea romilor, avută în vedere de către guvernul anterior, înainte de a pune în aplicare angajamentul său, față de integrare. Noi vă vom ajuta, prin schimbul de bune practici, între țări ale Uniunii, într-un grup care doresc să înceapă să funcţioneze în luna octombrie. Problema romilor este o problemă europeană reală și vreau ca Franța să poată înțelege asta. Nu ne putem confrunta, în fiecare vară, cu aceleași întrebări.
– În unele țări, presiunile venite de la Bruxelles sunt din ce în ce mai rău resimţite. Sunteți conștientă de asta?
– Este foarte ușor să se dea naștere la sentimente populiste, mai greu sunt de explicat lucrurile. Trebuie să ascultăm temerile oamenilor, dar, de asemenea, să demonstrăm că acestea sunt adesea nefondate. De prea mult timp, liderii ieşeau dintr-un Consiliu European spunând că au câștigat împotriva “altora”, în timp ce Europa poate reuși numai cu implicarea tuturor.
Criza actuală confirmă faptul că, atunci când banii se termină, litigiile familiale sunt în creștere. Dar eu sunt destul de optimistă, deoarece ea ne-a permis să facem reforme, în doi ani, mai multe decât în ultimii douăzeci de ani. Consolidarea instituțiilor comune a fost o necesitate, imposibilă de realizat în timpul creării monedei euro.
România “surprinsă” de declaraţiile doamnei Reding privind Schengen
Ministerul român al Afacerilor Externe a luat notă, sâmbătă, “cu surprindere”, de declarațiile comisarului european pentru justiție, Viviane Reding, care a evocat, în acest interviu acordat “Le Monde”, o eventuală respingere a adeziunii României la spaţiul Schengen .
Pentru Bucuresti, legătura dintre apartenența la zona Schengen și starea justiției, făcută de doamna Reding “creează începuturile unui tratament discriminatoriu vis-à-vis de un stat membru, care și-a îndeplinit toate obligațiile sale, conform legislației europene.”
_______________________________
LE MONDE | 01.09.2012 à 11h20 • Mis à jour le 01.09.2012 à 20h17
Tags: Jean-Pierre Ricard Stroobants, Le Monde, Philippe Ricard, Viviane Reding
Interesul general | Ion Petrescu | 
September 2, 2012 07.30
Subscribe
