Ion Petrescu

Cer senin

Există trei moduri de a trăi, în România de azi.

Acela al indiferenţei şi ignoranţei. Pe care nu se poate construi decât iluzia unei zile, cu o bucată de pâine, mămăligă, ceapă sau ce-o mai fi prin ograda omului.

Apoi cel al cinismului bulevardier. Recognoscibil la veleitari de bani gata, care dacă îi întrebi unde au fost şi ce au făcut în decembrie 1989, îşi freacă cu sârg ochelarii imposturii, pentru a evita ridicolul propriei laşităţi.

Şi cei care mai au o speranţă. În schimbarea în bine. A României. Una cu cer senin. Nu doar ca sintagmă literară. Ci şi ca expresie a prezenţei, în văzduh, a unor compatrioţi modeşti, cu o instruire militară la care nu au acces decât oamenii de excepţie. Al căror patriotism este tocmai eficienţa lor, probată, la manşele avioanelor de luptă. Nu doar în misiunile executate în ţară.

Dintr-o asemenea perspectivă am reiterat public, dezinteresat, dar obiectiv, idei anterior susţinute în acest real electronic, a căror argumentaţie o puteţi citi apăsând AICI.