Lecţia Samuraiului
Lângă Tokyo trăia un vestit războinic. Un Samurai, care a decis să-i îndrume pe cei tineri în înţelegerea budismului Zen. Se spune că, în ciuda vârstei înaintate, el mai putea înfrânge orice adversar.
Într-o după-amiază, un luptător – cunoscut pentru lipsa lui de scrupule – a ajuns în localitatea unde trăia bătrânul Samurai.
Era cunoscut pentru tehnicile lui, de provocare a adversarului la luptă. Aştepta până când adversarul făcea prima mişcare şi apoi contraataca cu viteză. Tânarul luptător nu pierduse nicio luptă.
Auzind de reputaţia Samuraiului, a decis să-l învingă pentru a-şi mări faima.
Toţi studenţii erau impotriva luptei, dar bătrânul Samurai a acceptat provocarea.
S-au adunat toţi în piaţa din centrul oraşului, iar junele a început să-l insulte pe Samurai.
A aruncat apoi câteva pietre in direcţia lui, l-a scuipat în faţă, l-a bombardat cu toate insultele ce există sub soare, i-a înjurat strămoşii.
Timp de câteva ore, a făcut totul pentru a-l provoca pe maestru. Dar bătrânul rămânea impasibil.
La finele după-amiezii, simţindu-se obosit şi umilit, războinicul a abandonat şi a plecat.
Decepţionaţi de faptul că maestrul primise atât de multe insulte şi provocări, studenţii l-au intrebat:
– Cum ai putut răbda atât de multă umilinţă? De ce nu ţi-ai folosit spada, chiar dacă ştiai că ai fi pierdut, în loc să-ţi expui laşitatea în faţa tuturor?
– Când cineva vine la tine cu un dar şi tu nu il primeşti, cui aparţine darul? întrebă Samuraiul.
– Celui care ţi l-a oferit! replică unul dintre discipoli.
– Ei bine, la fel stau lucrurile şi cu ura, mânia, insulta sau invidia! spuse Maestrul. Când nu sunt acceptate, continuă să aparţină celui ce le-a purtat…
*****************************
NOTA BENE: Rândurile de mai sus au fost scrise, pe Facebook, de o conaţională – Vali Zăvoianu, un spirit liber, aflat departe de ţară. Chiar dacă aceste rostuiri înţelepte, ale cuvintelor cu tâlc, sunt convenţional localizate pe tărâm nipon, în mod vizibil redau şi o tristă realitate românească – certificată zilnic de circul politic, şi nu numai, de pe micul ecran.
Pilda – aşa se numeşte istorioara de mai sus – nu este doar pentru papagalii ciorovăielii din arena politică românească, ci şi pentru acei jurnalişti transformaţi în circari de doi bani. Sub pretextul audienţei de care se bucură infantilismul lor geopolitic.
Vali Zăvoianu este o fiinţă încercată dur de viaţă, dar cu un spirit lucid şi o atenţie notabilă la nobleţea consecvenţei unui semen cu propria sa personalitate. Un Samurai dormitând în fiecare dintre noi…
__________________________________
…chiar dacă există şi reversul medaliei: