CAREVASĂZICĂ…

IN MEMORIAM: GENERALUL PRIMULUI POD DE FLORI

După cum au aflat, cu tristețe, conaționalii care au purtat uniformele de grăniceri, comunitatea lor simbolică este mai mică cu un compatriot, trecut acum la cele veșnice – generalul Petre Teacă.
Pentru necunoscători este doar un înstelat mai puțin.
Pentru cei care l-au prețuit a fost comandantul energic al Brigăzii 9 Grăniceri Timișoara (1982 – 1987). În perioada 1 iulie 1987 – 20 iulie 1990 colonelul Petre Teacă a fost comandantul Comandamentului Trupelor de Grăniceri.
Până aici, în mod aparent, nimic neobișnuit.
Și totuși, pe 6 mai 1990 am avut onoarea să îl intâlnesc dimineața și seara, la căminul militar din Iași, înaintea și după derularea primului POD DE FLORI peste Prut.
În dimineața acelei zile am aflat, atunci ca jurnalist militar, că a fost mandatat să țină legătura cu interlocutori militari sovietici – serios îngrijorați de organizarea acelui eveniment.
Seara mi-a relatat, la cină, că a fost preluat cu un elicopter militar, de sovietici, această aeronavă survolând atât punctele de trecere a frontierei româno-sovietice, cât și locațiile unde erau postate, de regulă în păduri, camioane militare, cu trupe speciale, dotate cu câini-lupi, menite a contracara presupusul entuziasm al oaspeților veniți de peste Prut, din România.
Între timp a fost informat că președintele de atunci al Franței, europeanul François Mitterrand l-a sunat la telefon pe omologul român, Ion Iliescu, sensibilizându-l că a avut o altă convorbire, tot telefonică, cu Mihail Gorbaciov, care l-a rugat să transmită la București, președintelui român să nu forțeze mâna destinului și să nu încerce să transforme primul Pod de Flori, peste Prut, în debutul reunificării României cu județele înstrăinate din fosta Basarabie, pământ de drept românesc, atunci ca și acum.
Iliescu și-a păstrat calmul, dar în timp ce conaționalul Petre Teacă era plimbat de sovietici cu elicopterul, treceau Prutul – cu flori, nu cu arme – peste 1,200.000 de români eliberați de teama represiunii ipotetice a Moscovei.
Le-a fost frică rușilor, de mareea umană românească generată de primul Pod de flori, peste Prut?
Indiscutabil, da.
La Podul de la Ungheni- unde m-am aflat toată ziua, au venit doi colonei KGB, de la ambasada URSS, din București. Erau palizi și repetau înfrigurați interogația: “Ce se întâmplă?“
Păi se întâmpla că românii adunați acolo, pe ambele maluri ale Prutului, scandau, cu entuziasm, versurile unui cântec cunoscut – „Moldova, Ardealul și Țara Românească!“
De emoție, grănicerul sovietic aflat la capătul podului de cale ferată, de la Ungheni, s-a împiedicat și era să cadă -cu arma purtată la umăr- pe pietrișul dintre șinele de tren.
De reținut – Kremlinul tremura la ideea că românii s-ar putea uni din nou, în mod pașnic – eveniment inevitabil în viitor.
Fără a transforma prezența sa la Prut, în altceva decât simpla și demna reprezentare a statului român la un eveniment așteptat de multă vreme, compatriotul Petre Teacă a reamintit gazdelor sale, că milionul de români pașnici ar fi putut spulbera, într-un iureș 100% motivat, trupele de tip nazist din camioanele pitite te miri unde. Nu a fost cazul, dar sovieticii s-au temut de o asemenea perspectivă.
Petre Teacă rămâne în memoria colectivă ca un grănicer realist, iubitor de patrie și de hotarele strămoșești – aici nefiind vorba de nicio exagerare, doar de o reflectare sintetică a staturii morale a unui compatriot aparte, trăitor în

Originalul este aici.

REZILIENȚA NAȚIONALĂ

22 mai 2026
CULT.MIL. / Invitatul ediției cu nr. 38 a emisiunii este
DAN GIJU.
Dan Gîju este născut la 27 noiembrie 1964, în „Bărăganul metaforei cu litere fierbinţi, când senină, când tumultoasă, în câmpul literaturii române”, în aceeași localitate cu marele scriitor Gala Galaction (Didești, Teleorman), Dan Gîju este militar de carieră (acum colonel în rezervă al armatei române) și autorul a peste 40 de cărți de beletristică și de cercetare istorică, predominante fiind romanele și volumele de publicistică.
A debutat cu versuri în revista „Catarge la orizont” din Constanța, la 18 ani, în 1983. Tot cu versuri a debutat și în volum (Elegii damnate), în 1988, la Târgoviște.
Adevărata consacrare vine în anul 2000, cu romanul Diribiștii, dar mai ales cu romanul Pumnul de fier, în vara anului 2003, cea mai vândută carte a sa. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Societății Scriitorilor Târgovișteni (din 2005).
Este stabilit în București (din 2012), (re)căsătorit, cu trei copii.
„Dan Gîju este un scriitor matur, un bun arhitect al prozei, cu viziune personală şi semnificativă asupra vieţii, cu stil fluent, modern şi cu priză la cititori şi la critică. Trebuie spus însă că Dan Gîju nu face parte din categoria autorilor cu viziune îngustă, restrânsă la aspectele vieţii cazone, ci realizează una de largă deschidere.
Este, ca prozator, un adevărat profesionist al scrisului şi, în plus, un autor care crede în menirea literaturii în general şi a literaturii proprii în particular…” afirma Tudor Cristea (Târgovişte, 6 martie 2009)
„Dan Gîju este artistul total: scriitor, ziarist profesionist, pictor. Scriitorul este el însuşi „disputat’” între alterităţi: poetul, prozatorul, diaristul, eseistul tăios, istoricul culturii (cronicar al istoriei armatei române).
Ca să-l definesc îmi este greu să aplec balanţa într-o parte, căci el este egal cu sine. Strălucitor şi modern în poezie şi roman, productivitatea sa fiind fără seamăn.” susținea George Toma Veseliu/ Târgovişte, 2015
“Gîju este, putem spune la propriu și la figurat, în exercițiul funcțiunii și în exercițiul ficțiunii. Este, așadar, la ordin în dublu sens: slujește Patria și totodată Cuvântul. Aceasta e a doua armă a lui, eficientă, bătând direct la țintă, fără greș.” crede Mihai Cimpoi (Anatomia ființei, 2016)
„Poet, prozator, cercetător istoric, ziarist, dramaturg şi pictor, Dan Gîju este un scriitor complet şi complex, afirmat în atâtea domenii de activitate, pe care le-a reprezentat cu strălucirea unui adevărat profesionist.” Ion Haineș (Grupul literar „Catacomba”, 2017).

Toate aceste argumente au generat emisiunea cu tema REZILIENȚA NAȚIONALĂ:

CALEA UNUI ÎNSTELAT ROMÂN, spre mentalitatea învingătorului

Instantaneu
de la lansarea cărții generalului ALEXANDRU GRUMAZ

“Drumul României spre NATO”,

care s-ar fi putut subintitula
CALEA UNUI ÎNSTELAT ROMÂN,
spre mentalitatea învingătorului”.
În imagine, de la dreapta la stânga:
Alexandru Grumaz,
Adrian Năstase,
Constantin Degeratu și
autorul acestor rânduri.

Conferința de presă comună a Comitetului Militar al NATO în sesiunea șefilor apărării, 19 mai 2026

Lansare de carte

Miercuri, 20 mai 2026, de la ora 16.00, la Casa Titulescu va avea loc lansarea cărții generalului (ret.)dr. ing. Alexandru Grumaz, intitulată sugestiv DRUMUL ROMÂNIEI SPRE NATO.

Vor exprima puncte de vedere pertinente despre acest tom,
de aproape 600 de pagini:

ex-premierul ADRIAN NĂSTASE,
ex-șeful apărării României CONSTANTIN DEGERATU,
ex-liderul presei militare- autorul acestui areal electronic.

Cartea reflectă spiritul nonconformist al generalului Grumaz fiind un volum în care confesiunile inedite demonstrează publicului-țintă, unul numeros și cu pretenții profesionale firești, că Alexandru Grumaz nu este “fiul ploii”, în materie de tehnică, diplomație și strategie militară.